Boala Alzheimer ar putea fi legată de un virus comun pe care îl aveţi deja

Virusul comun al herpesului, adesea contractat în copilărie, rămâne de obicei în corp toată viaţa – latent, în nervi. Potrivit Science Alert, din când în când, factori precum stresul, boala sau o accidentare îl pot reactiva, provocând apariţia herpesului bucal la unele persoane.

Dar acelaşi virus – numit virusul herpes simplex de tip 1 – ar putea juca un rol important într-o afecţiune mult mai gravă: boala Alzheimer.

Acum peste 30 de ani, colegii mei şi cu mine am făcut o descoperire surprinzătoare. Am constatat că acest virus al herpesului bucal poate fi prezent în creierele persoanelor în vârstă.

A fost primul semn clar că un virus ar putea trăi în linişte în creier, considerat mult timp complet lipsit de germeni – protejat de aşa-numita „barieră hemato-encefalică”.

Apoi am descoperit ceva şi mai impresionant. Persoanele care au o anumită versiune a unei gene (numită APOE-e4), care le creşte riscul de Alzheimer şi care au fost infectate cu acest virus, au un risc de multe ori mai mare.

Pentru a investiga mai departe, am studiat celule cerebrale infectate cu virusul. Acestea au produs aceleaşi proteine anormale (amiloid şi tau) care se găsesc în creierul persoanelor cu Alzheimer.

Credem că virusul rămâne latent în corp ani sau chiar decenii. Dar mai târziu, când sistemul imunitar slăbeşte, poate pătrunde în creier şi se poate reactiva acolo. Atunci când se întâmplă acest lucru, dăunează celulelor cerebrale şi declanşează inflamaţii.

În timp, reactivările repetate ar putea provoca treptat daunele care duc la Alzheimer în cazul unor persoane.

Ulterior, am găsit ADN-ul virusului în interiorul aglomerărilor lipicioase de proteine, care se regăsesc în creierul pacienţilor cu Alzheimer. Şi mai încurajator, tratamentele antivirale au redus aceste daune în laborator, sugerând că într-o zi medicamentele ar putea ajuta la încetinirea sau chiar prevenirea bolii.

Studii de populaţie de amploare realizate de alţii au arătat că infecţiile severe, în special cu virusul herpesului bucal, sunt un predictor puternic al bolii Alzheimer, iar tratamentele antivirale specifice au redus riscul.

Cercetările noastre nu s-au oprit aici. Ne-am întrebat dacă şi alţi viruşi latenţi în organism ar putea avea efecte similare – precum cel responsabil pentru varicelă şi zona zoster.

Vaccinul împotriva zonei zoster oferă un alt indiciu

Când am analizat dosarele medicale a sute de mii de persoane din Marea Britanie, am observat ceva interesant. Persoanele care au avut zona zoster au avut un risc doar uşor crescut de a dezvolta demenţă. Însă cele care au primit vaccinul împotriva zonei zoster au fost mai puţin predispuse să dezvolte demenţă.

Un nou studiu condus de Universitatea Stanford a oferit rezultate similare.

Acest lucru susţine ipoteza noastră de lungă durată că prevenirea infecţiilor comune ar putea reduce riscul de Alzheimer. În mod constant, studiile altora au arătat că infecţiile sunt într-adevăr un factor de risc şi că anumite alte vaccinuri oferă protecţie împotriva bolii.

Am explorat apoi modul în care factorii de risc pentru Alzheimer, precum infecţiile şi traumatismele craniene, ar putea declanşa virusul latent din creier.

Folosind un model cerebral 3D avansat cu o infecţie latentă de herpes, am constatat că, atunci când am introdus alte infecţii sau am simulat o traumă craniană, virusul herpes s-a reactivat şi a provocat daune similare celor observate în Alzheimer.

Dar atunci când am folosit un tratament pentru a reduce inflamaţia, virusul a rămas inactiv şi daunele nu au apărut.

Toate acestea sugerează că virusul care provoacă herpesul bucal ar putea fi un contribuitor important la Alzheimer, în special în cazul persoanelor cu anumite predispoziţii genetice. De asemenea, se deschide calea către noi metode de prevenire a bolii, precum vaccinurile sau tratamentele antivirale care împiedică virusul să se reactiveze şi să afecteze creierul.

Ceea ce a început ca o legătură între herpesul bucal şi pierderea memoriei s-a transformat într-o poveste mult mai amplă – una care ar putea ajuta la înţelegerea şi, eventual, la reducerea riscului uneia dintre cele mai temute boli ale vremurilor noastre.

Ruth Itzhaki, profesor emerit de neurobiologie moleculară la Universitatea din Manchester şi cercetător asociat la Universitatea Oxford

Acest articol este o traducere a materialului original publicat de Ruth Itzhaki pe The Conversation şi republicat de ScienceAlert sub licenţă Creative Commons. Citiţi articolul original aici.