Un proiect de casă, construită din garaje de beton prefabricate în comuna Bragadiru, a câştigat la Bienala Naţională de Arhitectură

La Bienala Naţională de Arhitectură, la categoria "Arhitectura locuinţei" proiectul câştigător a fost cel al unei case de lângă Bucureşti, din comuna Bragadiru, construită din garaje de beton prefabricate. Preţul construcţiei este mic, respectiv de 20.000 de euro, notează b365.ro.

"Casa de la Bragadiru este o casă construită din garaje prefabricate de beton. Martor al «Epocii de Aur» acest modul prefabricat de 3,0 x 5,6m devenise deja ceva mai mult decât un garaj. Convertit în cămară, atelier, birou, fostul garaj era o adevărată prelungire a locuinţei de la bloc. Prin recuperare, alăturare, relaţionare, cele cinci garaje merg mai departe, sunt altceva decât ceea ce au fost menite să fie la început. Proiectul porneşte de afară, cu multe curţi şi o haină modestă. Fostele garaje pot fi recunoscute însă mai ales la interior. Fiecare dintre cele cinci module ajunge să conţină, să strângă laolaltă lucruri felurite, să adăpostească altfel. Locuită, casa joasă se adună în sine pentru a se întoarce către afară, în limita strânsă a zidului de împrejmuire" – relevă prezentarea casei de pe site-ul Bienalei.

Proiectul a fost conceput de Cristina Constantin, Cosmin Pavel, în colaborare cu inginerii Mihai Viuleţ, Costi Vasilescu şi Marin Constantin.
Casa a fost realizată prin alipirea mai multor garaje din beton şi are o suprafaţă de aproape 80 de metri pătraţi. Imobilul a costat, fără preţul terenului, fără branşamente, precum şi fără gardul casei, numai 20.000 de euro, potrivit unui portal de imobiliare.

Cinci module de beton au fost utilizate pentru construcţie, o încăpere având o lăţime de 3 metri şi o lungime de 5,6 metri.

Ideea construcţiei unei astfel de locuinţe a aparţinut unui vecin al arhitecţilor. "Ideea folosirii garajelor a venit întâmplător. Îmbiaţi de un vecin să cumpărăm un garaj pentru a-l folosi ca magazie, ne-am dat seama că el poate deveni mai mult decât atât. Dincolo de economia de bani şi de mijloace, această ipoteză de lucru ne scutea şi de dificultatea proiectării unei case atunci când beneficiarul şi arhitectul sunt unul şi acelaşi", au precizat arhitecţii.

Pe vremea regimului comunist, modulele aveau mai multe întrebuinţări. "În timpul «epocii de aur», modulele din beton deveniseră mai mult decât un garaj. Fuseseră convertite în cămară, atelier, birou", au menţionat arhitecţii.

Proiectul casei construite din garaj, în funcţie de imaginaţie poate fi unul estetic. "Prin recuperare, alăturare, relaţionare, cele cinci garaje merg mai departe, sunt altceva decât ceea ce au fost menite să fie la început. Proiectul porneşte de afară, cu multe curţi şi o haină modestă. Fostele garaje pot fi recunoscute însă mai ales la interior. Fiecare dintre cele cinci module ajunge să conţină, să strângă laolaltă lucruri felurite, să adăpostească altfel. Locuită, casa joasă se adună în sine pentru a se întoarce către afară, în limita strânsă a zidului de împrejmuire", descriu autorii ideea ce a stat la baza proiectului.

Pentru interior, arhitecţii au combinat stilul vechi românesc, adică podele placate cu dale de piatră, piese de mobilier din lemn masiv, ţesături tradiţionale, cu câteva elemente moderne, precum canapea, fotolii, scaune, care dau aerul unei case ţărăneşti.

Nu au fost neglijate nici zonele de relaxare, atât cele din exterior, cât şi cele din interior. Spaţiul dintre garaje poate fi folosit pentru crearea unei curţi interioare ce îmbină, din nou, urbanul cu ruralul. Dalele de piatră şi măsuţa de cafea recreează, la scară redusă, atmosfera unei terase dintr-un oraş vechi, în vreme ce unul dintre garaje, care a fost transformat în "umbrar", aminteşte, într-o manieră modernă, de un refugiu specific unei curţi de la ţară. Astfel, împrejmuirile betonate contrastează cu verdele viu al câtorva plante existente pe alocuri.