UE va include pe lista neagră încă 25 de entităţi chineze pentru nerespectarea sancţiunilor împotriva Rusiei

Uniunea Europeană intenţionează să adauge alte 25 de entităţi chineze pe o listă neagră de companii pentru eludarea sancţiunilor împotriva Rusiei, ca parte a următorului pachet de măsuri menite să împiedice efortul de război al Moscovei, potrivit South China Morning Post.

Entităţilor - un amestec de societăţi înregistrate în China continentală şi Hong Kong - le va fi interzis să se aprovizioneze cu bunuri din UE, în cazul în care pachetul va fi aprobat de statele membre ale blocului comunitar, potrivit unor personalităţi familiare cu propunerea.

Companiile, încă anonime, sunt acuzate că distribuie bunuri fabricate în Europa către cumpărători legaţi de armata rusă, cărora le este interzis accesul la acestea.

Ca parte a celui de-al de-al 16-lea pachet de măsuri de la începutul războiului, în februarie 2022, se aşteaptă ca un singur actor chinez să fie, de asemenea, sancţionat, ceea ce înseamnă că acesta va face obiectul unei interdicţii de acordare a vizelor şi va avea toate activele îngheţate în Uniunea celor 27 de membri.

Nu se crede că noile listări sunt legate de o presupusă fabrică de drone din regiunea autonomă Xinjiang Uygur, despre care unele guverne europene au afirmat în noiembrie că producea aparate pentru armata Rusiei.

Pentru aceasta, UE şi 15 ţări europene, inclusiv Marea Britanie, au emis un demers diplomatic comun prin care au solicitat o explicaţie din partea Ministerului chinez de Externe de la acea vreme.

După o întârziere semnificativă, Beijingul a transmis mesaje contradictorii europenilor - spunând în diferite moduri că a rezolvat problema, dar apoi negând, de asemenea, că a existat o problemă de rezolvat în primul rând.

„Nu am furnizat niciodată arme letale niciunei părţi implicate în conflict şi controlăm strict exportul de drone militare şi cu dublă utilizare în conformitate cu legile şi reglementările”, a declarat atunci purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Lin Jian.

În plus, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut preşedintelui Consiliului European, Antonio Costa, şi şefei diplomaţiei UE, Kaja Kallas, să atenueze criticile pe această temă atunci când au vizitat Kievul în decembrie, au declarat surse de rang înalt la acea vreme.

În timp ce firmele chineze au devenit o ţintă a listei negre a UE - denumită intern anexa IV - sancţiunile în toată regula sunt mai rare. Tabu-ul s-a rupt în decembrie, când şase companii chineze şi o persoană fizică au fost incluse pentru prima dată pe listă.

Surse de rang înalt au declarat că nici anexa, nici sancţiunile nu par să fi oprit fluxul de bunuri cu dublă utilizare din China către armata rusă.

Una dintre acestea a declarat că Beijingul rămâne „cel mai mare infractor în ceea ce priveşte eludarea sancţiunilor” şi că, în pofida protestelor Europei, comerţul cu astfel de bunuri „merge înainte cu toată viteza”.

UE a estimat anterior că 70% din produsele sensibile de înaltă tehnologie care ajung la armata rusă provin din China.

Cu toate acestea, Beijingul a respins acuzaţiile, susţinând că este neutru în conflictul de aproape trei ani.

Războiul din Ucraina se va afla pe ordinea de zi a întâlnirii pe care Kallas o va avea săptămâna viitoare, la München, cu ministrul chinez de Externe, Wang Yi, pentru prima dată de la preluarea funcţiei sale, la sfârşitul anului trecut.

Conferinţa de Securitate de la München este aşteptată să găzduiască un val de diplomaţie la nivel înalt. Aceasta va oferi actorilor internaţionali oportunitatea de a angaja personalităţi de rang înalt din administraţia Trump, la care vor participa vicepreşedintele J.D. Vance, secretarul de stat Marco Rubio şi trimisul special pentru Ucraina Keith Kellogg.

Potrivit rapoartelor mass-media, Kellogg va prezenta planul Casei Albe pentru a pune capăt războiului, care a fost lansat de invazia rusă la scară largă a Ucrainei la 24 februarie 2022.