UE: Ucraina să se hotărască până vineri dacă semnează Acordul cu UE

Ştefan Fule, comisarul european pentru extindere şi politica de vecinătate, a anunţat că dimineaţaţa zilei de vineri, 29 noiembrie este termenul limită până când Ucraina poate lua o decizie privind semnarea Acordului de asociere cu UE în cadrul summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius, Letonia, relatează Ria Novosti.

'Suntem pregătiţi şi uşile sunt deschise.În sens literal, termenul limită pentru această decizie este dimineaţa zilei de vineri. Da, există speranţă pentru semnare şi, după cum se spune, speranţa moare ultima', a precizat el.

'Cunosc decizia guvernului ucrainean. Ştim că în conformitate cu Legea fundamentală a Ucrainei, preşedintele semnează astfel de acorduri', a mai spus Fule, indicând că o astfel de posibilitate nu se întâmplă la fiecare două zile sau la fiecare două săptămâni. 'Acum totul este în mâinile părţii ucrainene, care a solicitat o pauză', a subliniat oficialul european.

Uniunea Europeană a transmis că oferta de semnare a acordului la summitul de la Vilnius rămâne valabilă. "Oferta de semnare a acordului de asociere şi de creare a unei zone de liber-schimb rămâne valabilă", au transmis, într-un comunicat comun, preşedintele Consiliului European Herman Van Rompuy şi preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso

Guvernul ucrainean a decis să suspende pregătirile pentru semnarea Acordului de asociere cu Uniunea Europeană, prevăzută a avea loc la summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, Lituania, în perioada 28-29 noiembrie a.c.

Comisarul european pentru extindere şi-a exprimat, de asemenea, speranţa că preşedintele Viktor Ianukovici şi-a menţinut în agendă participarea la reuniunea de la vârf de la Vilnius:

“Aşteptăm cu nerăbdare prezenţa completă a delegaţiei ucrainene. Sper foarte mult că Viktor Ianukovici va fi la summit. Cred că e foarte important să nu uităm că Ucraina are o responsabilitare faţă de întreaga regiune şi, prin urmare, dl Ianukovici va explica motivele guvernului său”. El şi-a exprimat, totodată, speranţa că, dacă Acordul de asociere nu va fi semnat, aceasta nu va influenţa în sens negativ negocierile cu FMI. 'Noi credem că Acordul de asociere va apropia Ucraina de o înţelegere cu FMI, iar un eşec nu va duce la nimic bun”.

FMI urmează să acorde un împrumut Ucrainei de cca.15 miliarde de dolari, pe care îl condiţionează de creşterea preţului la gaze pentru populaţie, condiţie considerată de guvernul de la Kiev nerealistă în situaţia economică actuală.

Totodată, Uniunea Europeană a promis Ucrainei un ajutor financiar de 610 milioane de euro, dar a întârziat să deblocheze fondurile deoarece Kievul nu a încheiat acordul cu FMI.

De patru zile, în Kiev şi în alte mari oraşe din ţară, mii de manifestanţi ucraineni pro-europeni şi-au arătat nemulţumirea faţă de decizia guvernului de a amâna semnarea acordului de asociere cu UE.

Parlamentarii ucraineni au refuzat joi să sprijine proiectul de lege care ar permite eliberarea fostului premier Iulia Timoşenko, care se află în închisoare, condiţie cheie pentru integrarea Ucrainei în Uniunea Europeană, potrivit ABC News.

Iulia Timoşenko intră în greva foamei

Fostul premier ucrainean Iulia Timoşenko a intrat în greva foamei pentru a-şi arăta nemulţumirea faţă de refuzul Kievului de a semna acordul de asociere cu Uniunea Europeană, relatează luni AFP.

Declaraţii privind ajutorul Rusiei

Arseni Iaţeniuk - unul din liderii opoziţiei ucrainene - a afirmat că Moscova i-a promis preşedintelui Viktor Ianukovici o compensaţie de 20 de miliarde de dolari în schimbul suspendării semnării Acordului cu UE şi intrarea în Uniunea vamală, în care Putin doreşte să atragă ţările ex-sovietice.

Premierul ucrainean Mikola Azarov a declarat că Rusia nu a promis "nicio compensaţie" Ucrainei pentru a refuza să semneze Acordul de asociere cu UE, citat de RIA Novosti.

"Într-o situaţie atât de serioasă, nu se minte propriul popor. Să-l lăsăm pe el (Iaţeniuk) să vină la tribuna Radei (parlamentul) şi să ne arate documentul în care există promisiunea că ni se vor da 20 de miliarde... Sunt afirmaţii absurde", a declarat premierul Azarov într-un interviu pentru canalul de televiziune ICTV.

Totuşi, în aceeaşi declaraţie, Mikola Azarov a afirmat că Moscova şi-a dat acordul de principiu pentru revizuirea actualului contract ruso-ucrainean în domeniul livrării gazelor naturale, considerat de Kiev ca fiind dezavantajos pentru ţară.

Ucraina a încercat de mulţi ani să convingă Rusia să micşoreze preţul la gazele naturale, lucru cu care Moscova ar fi de acord, însă cu condiţia să poată controla reţelele de transport ucrainene. În aceste condiţii, autorităţile de la Kiev şi-au anunţat intenţia de a renunţa complet la importurile de gaze naturale ruseşti către anul 2020.

Declaraţiile premierului ucrainean Mikola Azarov au fost făcute după ce Guvernul a decis joi 'suspendarea procesului de pregătire a Acordului de Asociere între Ucraina şi UE' şi 'relansarea relaţiilor economice cu Rusia şi cu alte state membre din CSI'. Decizia guvernului a luat pe neaşteptate Uniunea Europeană, dar a fost salutată de Moscova.

Presiunea Rusiei şi condamnarea Iuliei Timoşenko

Ucraina ar fi putut semna Acordul de liber schimb şi Asociere cu Uniunea Europeană (UE) la sfârşitul lunii noiembrie, numai în cazul în care reuşeşte să rezolve problema detenţiei fostului premier Iulia Timoşenko.

Fostul premier Iulia Timoşenko a fost condamnată la 7 ani de închisoare pentru "abuz de putere" pentru că a semnat un contract pentru achiziţia de gaze naturale cu Gazprom din Rusia fără acordul guvernului ucrainean. Kievul a cerut o reducere a preţurilor la gaze “negociate” în mod cert în favoarea Rusiei, contract pe care guvernul de la Kiev îl consideră abuziv şi oneros.

Conform contractului semnat de Timoşenko în anul 2009 (şi care expiră abia în anul 2019), compania ucraineană de gaze Naftogaz se obligă să achite Rusiei în fiecare an un volum minim de 41.600 de milioane de metri cubi de gaze, chiar dacă cumpără o cantitate mai mică, deoarece contractul conţine clauza "take or pay". Anul trecut, de exemplu, Ucraina a cumpărat de la Gazprom cu aproape 9.000 de milioane de metri cubi mai puţin decât cantitatea minimă din contract, însă Rusia, prevalându-se de clauza “take or pay”, i-a cerut Ucrainei să plătească şi pentru gazele pe care nu le-a cumpărat.

Pe fundalul apropiatului summit de la Vilnius, tensiunile între Moscova şi Kiev s-au amplificat şi mai mult, Rusia atenţionând Ucraina că a întârziat plata unei facturi pentru gaze în valoare de 882 milioane de dolari.

Moscova a încercat prin toate mijloacele, de la linguşeli şi promisiuni până la ameninţări în stil KGB să oprească aproprierea Ucrainei de UE şi să o convingă să se alăture Uniunii vamale.

Membrii Partidului Regiunilor al preşedintelui Viktor Ianukovici nu au votat în favoarea niciunui proiect de lege dintre cele şase acte normative menite să permită eliberarea Iuliei Timoşenko înaintea summit-ului Parteneriatului Estic care are loc la Vilnius, Lituania în perioada 28-29 noiembrie a.c.