UE impune noi sancţiuni împotriva parlamentarilor din Crimeea
alte articole
Noile sancţiuni impuse, miercuri, respectă politica UE de nerecunoaştere a anexării Crimeei, conform unei declaraţii a Consiliului European. “UE consideră că, persoanele care au devenit membri ai Dumei de Stat ca urmare a alegerilor din Crimeea ar trebui sancţionate”.
Ultima rundă de îngheţare a activelor şi interdicţii de călătorie ca urmare a crizei din Ucraina ridică numărul total de persoane sancţionate la 152. Aproximativ 37 de entităţi sunt, de asemenea, afectate.
Noile sancţiuni au fost aprobate în timpul întâlnirii, de marţi, a miniştrilor UE de finanţe. Peter Kazimir, ministrul slovac al Finanţelor, a cărui ţară deţine preşedinţia rotativă a blocului, a declarat că sancţiunile au fost adoptate “împotriva unor acţiuni care subminează integritatea teritorială a Ucrainei”.
Cei şase politicieni crimeeni sancţionaţi sunt: Ruslan Balbek, Konstantin Baharev, Dmitri Belik, Andrei Kozenko, Svetlana Savcenko şi Pavel Şperov. Toţi cei şase au fost votaţi în Parlamentul rus cu ocazia alegerilor ce au avut loc în Crimea din luna septembrie.
Uniunea Europeană refuză să recunoască anexarea Crimeei de către Rusia, insistând că, alegerile din luna septembrie de pe peninsula din Marea Neagră au fost ilegale. Sancţiunile economice curente interzic persoanelor fizice şi organizaţiilor din Europa să importe bunuri produse în Crimeea, precum şi să facă investiţii şi să susţină turismul din regiune.
Începând cu vara trecută, UE a reînnoit deja o serie de sancţiuni – privind interdicţii de călătorie şi îngheţări de active – împotriva unor persoane fizice şi companii. Cele mai controversate şi puternice sancţiuni urmăresc subminarea importurilor ruseşti şi restricţionarea accesului băncilor ruseşti pe pieţele de capital europene.
Totuşi, oficialii europeni sunt divizaţi în ceea ce priveşte eficienţa sancţiunilor. Liderii UE vor evalua politicile actuale privind sancţiunile la un summit în luna decembrie.
Totuşi, suportul Moscovei pentru preşedintele sirian, Bashar al-Assad, şi rolul ruşilor în bombardarea oraşului asediat Alep au redus în mare parte apetitul oficialilor UE pentru o reconciliere mai bună cu Rusia.
