"UE are nevoie de NSA în lupta cu spionajul Chinei" afirmă şeful Serviciilor de Informaţii

Pe măsură ce Uniunea Europeană (UE) ia în considerare câteva propuneri de răspuns privind spionajul Agenţiei Naţionale de Securitate (NSA), inclusă fiind aici retragerea unora dintre programele comune cu SUA, un congresman al Statelor Unite susţine că UE are, de fapt, nevoie de NSA.

La 17 decembrie, Mike Rogers, preşedintele Comitetului Serviciilor de Informaţii din Camera Reprezentanţilor, SUA, a apărat programele NSA şi a comunicat Parlamentului European faptul că NSA, precum şi alte agenţii de informaţii sunt necesare pentru a lupta cu spionajul chinezesc.

Rogers a afirmat că operaţiunile efectuate în comun de către UE şi Statele Unite sunt esenţiale pentru apărarea împotriva spionajului economic practicat de China.

„Nu avem niciun front comun care să se împotrivească spionajului industrial al Chinei” a precizat Rogers, potrivit Intellectual Property Watch, un serviciu de ştiri non-profit din domeniul politicilor referitoare la proprietatea intelectuală.

Chiar înainte de întrunire, pe 10 decembrie, Rogers a abordat tema ameninţării spionajului străin cu Fox News. Într-o discuţie despre NSA, acesta a declarat că alte ţări posedă programe de informaţii îndreptate împotriva Statelor Unite, iar scopurile lor sunt rele.

„Dezbaterea se referă la cât de rea credem că este NSA în realitate. Chinezii au intrat pe reţelele noastre, la fel ruşii şi iranienii” a adăugat Rogers.

Mike Rogers a menţionat că, în opinia sa, administraţia Obama ar trebui să explice programele NSA publicului, discutând totodată despre măsurile de protecţie stabilite pentru prevenirea abuzurilor.

„Nu spun că oamenii care lucrează pentru NSA şi care au depus jurământ înaintea constituţiei sunt răi” a comentat el. „Însă, vă pot garanta că oamenii din serviciile de spionaj ale Rusiei, Chinei şi Iranului sunt răi.” (s.trad.)

Reforme propuse

Rogers s-a aflat în rândul celor câţiva invitaţi să ofere un rezumat despre reformele propuse NSA ce au fost incluse într-un raport adresat Casei Albe, şi publicat în ziua anterioară, conform Intellectual Property Watch.

Printre cele 46 de recomandări din raport se află o reformă pentru una dintre cele mai controversate practici ale NSA: colectarea pe scară largă a datelor tuturor convorbirilor telefonice din America. Raportul propune menţinerea datelor în posesia companiilor private de telecomunicaţii sau a unui consorţiu, şi oferirea accesului guvernamental la înregistrări specifice numai prin ordin judecătoresc.

Comitetul l-a invitat pe fostul contractor NSA Edward Snowden să depună mărturie. Snowden a făcut cunoscute presei documente secrete aparţinând NSA şi se află actualmente în azil, în Rusia. Reportera Glenn Greenwald din partea publicaţiei The Guardian, către care Snowden a trimis documentaţia, a depus deja mărturie.

Contraspionaj

Faptul că Rogers a subliniat nevoia de contracarare a spionajului în declaraţia sa adresată UE poate fi un indiciu al extinderii departamentelor de informaţii dincolo de operaţiunile de apărare a SUA, unicul obiectiv fiind acela de a preveni terorismul.

Din documentele furate de Snowden şi transmise mai departe au făcut parte şi date privind „Bugetul negru” de aproape 52,1 miliarde USD alocat NSA, CIA, Biroului Naţional de Colectare a Informaţiilor, şi Programului Naţional de Informaţii Geospaţiale.

Bugetul arată că departamentele au cinci misiuni centrale. Printre acestea se numără lupta contra spionajului străin, căreia i s-a alocat un buget de 3,8 miliarde. Alte 4,3 miliarde USD revin operaţiunilor de apărare împotriva atacurilor cibernetice şi răspândirii armelor de distrugere în masă, potrivit datelor din Washington Post.

Din perspectivă istorică, spionajul este folosit exclusiv în vreme de război, iar departamentele în cauză sunt dizolvate la terminarea conflictului. Totuşi, această stare de fapt s-a schimbat odată cu ascensiunea comunismului, care s-a folosit intens de spioni infiltraţi, furt de tehnologii-cheie şi subversiune.

Fostul director al Serviciului Naţional de Spionaj Clandestin şi şef al Serviciului de Contraspionaj din cadrul CIA, Michael J. Sulick detaliază istoria operaţiunilor de securitate ale SUA în cartea sa recent publicată Spioni americani.

Sulick, precum şi mulţi alţi foşti agenţi din domeniul spionajului, afirmă că spionajul străin îndreptat împotriva Statelor Unite – mai ales cel din partea Rusiei şi Chinei – rămâne o problemă amplă şi serioasă.

„În 2007, Joel Brenner, pe atunci director executiv al serviciilor de contraspionaj naţional, a afirmat că «există acum 140 de servicii străine de spionaj care încearcă să pătrundă în Statele Unite sau în organizaţiile SUA de peste hotare, şi în cazul multora dintre ele, noi suntem ţinta numărul unu»” consemnează Sulick în cartea sa.

Henry Crumpton, fost agent CIA, face o afirmaţie similară în cartea sa Arta Spionajului, menţionând că „Atât Rusia, cât şi China posedă mai mulţi spioni clandestini pe teren în Statele Unite acum, în al doilea deceniu al secolului 21, decât la apogeul Războiului Rece.”