Scandalul spionajului: CIA plăteşte pentru a accesa baza de date a companiei AT&T

Agenţia Centrală de Informaţii din Statele Unite (CIA) plăteşte anual 10 milioane de dolari celei mai cunoscute companii de telecomunicaţii din SUA, AT&T, pentru a avea acces la baza sa de date, au precizat oficiali guvernamentali americani citaţi de ziarul The New York Times.

Potrivit experţilor citaţi de publicaţie, cooperarea între cele două părţi era reglementată de un contract civil şi se desfăşura într-o manieră voluntară, compania de telecomunicaţii nefiind constrânsă de vreo presiune judiciară.

Cooperarea se desfăşura în felul următor: CIA îi oferea companiei numerele de telefon ale suspecţilor de terorism, mulţi dintre care se aflau în străinătate, iar AT&T furniza din propria bază de date, informaţii care permiteau localizarea lor şi identificarea complicilor. Mai pe scurt CIA primea toate informaţiile care treceau prin reţeaua AT&T, nu doar cele referitoare la proprii clienţi.

Recentele dezvăluiri oferă o nouă perspectivă asupra amplorii programului american de interceptare a comunicaţiilor şi pune în lumină cooperarea agenţiilor de spionaj cu operatorii din domeniul online şi al telefoniei.

La sfârşitul lunii octombrie, publicaţia The Washington Post a făcut o dezvăluire mult mai şocantă - NSA a accesat principalele linii de comunicaţii care fac legătura între bazele de date aparţinând giganţilor Google şi Yahoo, potrivit unor documente furnizate de fostul consultant al Agenţiei americane pentru Securitatea Naţională (NSA), Edward Snowden. Practic, NSA avea acces la informaţiile din sute de milioane de conturi de mail.

Conform unui document din 9 ianuarie 2013, divizia de interceptări a serviciului american de informaţii trimite zilnic milioane de date de la cele două companii către centrul de stocare a datelor din baza de la Fort Meade. Potrivit documentului citat, în ultimele 30 de zile înainte de 9 ianuarie 2013, NSA procesase nu mai puţin de 181.280.466 de date, variind de la date despre conectivitate - expeditorul şi destinatarul unui mesaj, până la conţinutul mesajelor de tip text, audio şi video.

Revoltat, preşedintele Consiliului de administraţie al Google, Eric Schmidt, a catalogat drept "scandaloasă" interceptarea datelor a sute de milioane de persoane care utilizează motoarele de căutare.