UDMR se pregăteşte să propună o formă radicală de autonomie pe criterii etnice a Ţinutului Secuiesc

UDMR se pregăteşte să prezinte proiectul de autonomie a aşa-zisului Ţinut Secuiesc. Potrivit Hotnews, care a consultat proiectul în forma sa finală, rezultată după examinarea lui de către parlamentarii maghiari, documentul propune o formă radicală de autonomie pe criterii etnice, cu limba maghiară recunoscută oficial alături de cea română, cu simboluri şi cu instituţii proprii care să dea acte normative, să administreze patrimoniul şi bugetul public al aşa numitului Ţinut Secuiesc, ceea ce practic ar transforma regiunea într-un stat în stat.

Potrivit sursei citate, o bună parte din instituţiile gândite în cele 100 de articole ale proiectului ar putea fi acceptate într-un proiect mai larg de regionalizare, însă o serie de prevederi au în vedere criteriul pur etnic, ceea ce subminează prezumţia de buna credinţă a discuţiei despre autonomie iniţiată de UDMR.

În opinia jurnalistului Dan Tăpălagă, dacă proiectul de autonomie va fi prezentat fără modificări esenţiale, este extrem de probabil ca PSD-ul, care mizează pe un electorat obişnuit cu slogane de tipul "mândru că sunt român" va fi obligat să scoată de la guvernare UDMR. De altfel, prezidenţiabilul PSD, Victor Ponta, a declarat miercuri că nu va fi de acord cu adoptarea de către Parlament a proiectului privind autonomia, deşi nu a discutat încă cu liderii UDMR referitor la acest proiect.

O altă consecinţă a prezentării acestui proiect, în plină criză a Ucrainei segregată de separatiştii ruşi, va fi autoizolarea comunităţii, liderii maghiari riscând să devină nefrecventabili pentru politicienii români, multă vreme de acum înainte, mai scrie Hotnews. Inclusiv unii lideri din interiorul UDMR, care conştientizează riscurile la care se expun prin prezentarea acestui proiect, cred că a insista în acest moment cu autonomia este o eroare pentru care Uniunea va plăti pe termen lung.

Redăm mai jos selecţie realizată de Hotnews.ro din cele 100 de articole ale proiectului de autonomie:

• "(...) Ţinutul Secuiesc se se constituie ca o regiune autonomă având personalitate juridică în cadrul statului unitar şi indivizibil România, pe baza principiilor autonomiei locale garantate de Constituţie şi prezentului statut, cuprinzând unităţi administrative din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş.
• Fără a prejudicia dispoziţiile privind drapelul României şi stema ţării, regiunea precum şi judeţele componente au steagurile şi stemele proprii aprobate de consiliul regional, respectiv consiliile judeţene.
• Politica externă, cea monetară şi apărarea naţională, inclusiv organizarea şi conducerea serviciilor secrete, rămân în competenţa exclusivă al statului şi nu pot fi modificate prin lege.
• (...) În Ţinutul Secuiesc va funcţiona cel puţin o agenţie a Băncii Naţionale Române având competenţele pe care le au celelalte agenţii ale acesteia.
• Organele regiunii sunt: consiliul regional şi executivul regional. Consiliul regional este compus din 77 de membri aleşi prin vot universal şi direct pe teritoriul Ţinutului Secuiesc. (...) În domeniile normative care nu sunt de competenţa regiunii dar care reprezintă interes special pentru acesta, consiliul regional poate vota proiecte de acte normative. Acestea vor fi trimise de către preşedinte Guvernului României pentru a fi prezentate în Parlament. Un exemplar din proiect va fi trimis prefectului regiunii.
• Executivul regional îşi are sediul în municipiul Miercurea Ciuc. Preşedintele regiunii este preşedintele executivului regional şi reprezintă regiunea. El participă la şedinţele Guvernului României la care sunt tratate probleme ce privesc regiunea. Preşedintele regiunii conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale de nivel regional din Ţinutul Secuiesc. Preşedintele regiunii repartizează parte dintre atribuţiile executive membrilor executivului regional prin decret publicat în buletinul oficial al regiunii.
• Executivul regional este organ executiv al regiunii, având următoarele competente: a) elaborarea normelor de aplicare a actelor normative adoptate de consiliul regional; b) activitate administrativă în problemele de interes regional; c) administrarea patrimoniului regional, controlul gestiunii banilor publici regionali, a serviciilor publice regionale, alte atribuţii ce îi sunt conferite de prezenta lege sau alte acte normative; d) adoptarea de măsuri urgente din competenţa consiliului regional sub rezerva supunerii ratificării acestuia la prima reuniune.
• Actele normative regionale şi judeţene sunt publicate în buletinul oficial al regiunii în limba română şi în limba maghiară. Ele intră în vigoare la 7 zile de la publicare cu excepţia situaţiei în care norma prevede un alt termen. Câte un exemplar din buletinul oficial este trimis prefectului competent.
• Legile, decretele şi hotărârile de guvern care interesează regiunea sunt publicate în limba maghiară în buletinul oficial al regiunii fără a prejudicia intrarea lor în vigoare.
• Drumurile, autostrăzile, căile ferate şi apeductele de interes exclusiv regional care sunt determinate prin normele de aplicare a prezentului statut, fac parte din domeniul public al regiunii.
• Pădurile proprietate de stat din regiune, minele, carierele de piatra şi exploataţii de turbă a căror folosinţă este retrasă proprietarului de fond, edificiile destinate funcţionarii unor servicii publice regionale precum şi mobilierul şi alte bunuri ale acestora constituie patrimoniul inalienabil al regiunii. (...) Imobilele din proprietatea statului situate în regiune sunt transferate în patrimoniul regiunii.
• Se fac venit al bugetului regiunii următoarele: a) 50% din impozitul pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal colectat în urma transferului proprietăţilor de pe raza regiunii; b) 20% din taxa pe valoarea adăugată colectată de la firmele din regiune, după efectuarea restituirilor către acestea; c) 12% din impozitul pe venit încasat la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale din raza regiunii; d) 50% din profitul net realizat de Loteria Română pe teritoriul regiunii şi 60% din taxa pe jocuri de noroc colectate la nivel de regiune.
• În vederea finanţării noilor atribuţii prevăzute de prezentul statut, veniturile bugetelor judeţelor din cadrul regiunii se suplimentează cu următoarele cote defalcate din veniturile bugetului de a) 50% din veniturile din concesiuni şi închirieri aferente obiectivelor concesionate sau închiriate în raza judeţului; b) 50% din acciza aplicată pe produsele energetice şi tutun produse/vândute în judeţ; c) 50% din taxa pe valoarea adăugată colectată de la firmele din judeţ, după efectuarea restituirilor către acestea; d) 50% din taxele pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi; e) 50% din veniturile provenite din taxe administrative; f) 90% din toate alte taxe directe sau indirecte colectate de trezorerie, cu excepţia taxelor locale sau ce revin regiunii ori altor instituţii publice. (2)Valoarea cotelor părţi sus menţionate include şi veniturile care revin judeţului şi care sunt realizate conform dispoziţiilor legale ori administrative de birouri/puncte de lucru care nu se află pe teritoriul judeţului.
• În vederea declarării şi colectării impozitelor şi taxelor care se generează pe teritoriul Ţinutului Secuiesc, societăţile comerciale care nu-şi au sediul social în Ţinutul Secuiesc au obligaţia de a înfiinţa un punct de lucru, ca centru de profit.
• Proiectul de buget înaintat de executivul regional sau de preşedintele consiliului judeţean se adopta prin hotărârea consiliului regional sau, după caz, al celui judeţean. (...) Diferitele capitole ale acestor bugete sunt adoptate cu majoritatea voturilor fiecărui grup etnic.
• În judeţele Ţinutului Secuiesc se instituie funcţii civile distincte pentru cariera funcţionarului public din administraţia de stat sau judeţeană. Aceste funcţii sunt determinate pe baza organigramelor serviciilor respective şi care se întocmesc în scopul unor măsuri adecvate pentru a garanta existenţa personalului necesar.
• 2/3 dintre magistraţii de la Curtea de Apel Târgu Mureş respectiv tribunalele judeţelor Covasna, Harghita, Mureş şi a judecătoriilor Sfântu Gheorghe, Târgu Secuiesc, Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Gheorgheni, Târgu Mureş, Sangerorgiu de Pădure trebuie să aparţină comunităţii maghiare iar 1/3 comunităţii româneşti. (...) Cel puţin 1/3 dintre magistraţii judecătoriilor din localităţile în raza de arondare cărora comunitatea maghiară este minoritară, trebuie să aparţină acestei comunităţi.
• Un judecător ales dintre judecătorii aparţinători comunităţii maghiare din regiunea Ţinutul Secuiesc va face parte din Consiliul Superior al Magistraturii şi va participa la judecarea tuturor cauzelor care privesc această regiune.
• Limba maghiară, alături de limba română este considerată limba oficială în regiune. Redactarea bilingvă este obligatorie pentru toate actele normative cu caracter general precum şi în alte cazuri în care prezentul statut prevede redactarea bilingvă.
• Cetăţenii au dreptul de opţiuni lingvistică. În cadrul relaţiilor cu instanţele judiciare, instituţiile, organizaţiile şi administraţiile publice din Ţinutul Secuiesc, toate persoanele au dreptul să folosească cele două limbi oficiale după alegerea lor. Acest drept obliga instituţiile, organizaţiile şi administraţiile publice, precum şi în general entităţile private, atunci când exercita funcţii publice, să comunice cu cetăţenii în limba pe care o aleg aceştia. (...) În cadrul instituţiilor de tip militar, limba română este unica limba oficială.
• Cetăţenii rezidenţi pe teritoriul Ţinutului Secuiesc au dreptul să se adreseze în scris Curţii Constituţionale şi instanţelor judecătoreşti în limba maghiară. Instanţele sunt obligate să primească aceste înscrisuri şi să recunoască întreaga lor eficacitate juridică.
• Administraţiile publice din regiune trebuie să folosească limba maghiară în raportul lor cu cetăţenii vorbitori de limba maghiară, precum şi toponimele maghiare.
• Statutul de regiune autonomă al Ţinutului Secuiesc poate fi desfiinţat numai printr-o lege constituţională şi numai în urma unui referendum organizat în Ţinutul Secuiesc cu această tema. Decizia referendumului este considerată valabilă numai dacă o majoritate de 50% din numărul total a persoanelor înscrise pe listele electorale votează pentru desfiinţarea statutului de regiune autonomă."