Ucraina: Moţiunea de cenzură depusă de opoziţie a fost respinsă de Parlament
alte articole
Parlamentul ucrainean (Rada Supremă) a respins marţi moţiunea de cenzură depusă de opoziţie împotriva guvernului condus de premierul Mikola Azarov, care este responsabil de suspendarea pregătirilor pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană - datorită refuzului de a semna Acordul de asociere cu UE - precum şi pentru represiunea demonstraţiilor proeuropene, relatează AFP şi Ria Novosti.
Textul documentului propus de trei grupuri principale ale opoziţiei a fost votat numai de 186 de deputaţi, în timp ce era necesară o majoritate de 226 de voturi pentru adoptarea textului. Partidul Regiunilor, aflat la putere şi care deţine majoritatea în parlament, nu a participat la vot.
De menţionat că premierul ucrainean a avut o întâlnire cu vicepremierul rus Dmitri Rogozin înainte de a se deplasa la Rada Supremă, conform relatărilor Ria Novosti.
'După vizitele efectuate la întreprinderi din regiunile (ucrainene) Nikolaev, Zaporojie, Dnepropetrovsk şi Kiev m-am întâlnit cu Mikola Azarov. Apoi, el a plecat în parlament', a notat Rogozin pe contul său de Twitter.
În Kiev continuă manifestaţiile celor care doresc apropierea Ucrainei de Uniunea Europeană. Înainte ca moţiunea de cenzură să fie votată în parlament, mii de manifestanţi erau adunaţi în faţa clădirii forului legislativ, care este înconjurată de un cordon strâns de poliţie şi trupe speciale Berkut, din subordinea Ministerului ucrainean de Interne.
Campionul mondial la box Vitali Kliciko, care este liderul partidului de opoziţie Udar, a calificat drept 'trădare a intereselor de stat' suspendarea semnării Acordului de asociere cu UE şi a subliniat că actualul guvern condus de premierul Mikola Azarov trebuie să demisioneze.
Sesiunea Radei Supreme şi-a încheiat lucrările după ce a respins moţiunea de cenzură, fără a mai fi examinate şi proiectele de lege care i-ar fi permis fostului premier Iulia Timoşenko să plece în Germania pentru îngrijiri medicale.
Iulia Timoşenko execută în prezent o sentinţă de 7 ani de închisoare, fiind condamnată pentru un contract de gaze păgubos pentru ţară, pe care l-a încheiat cu ruşii fără să consulte guvernul. Occidentul consideră că este condamnată pe motive politice.
