Ucraina, aproape de „un război civil”

Protestele anti-guvernamentale împotriva unui guvern corupt care, potrivit manifestanţilor, utilizează teroarea - este în curs de desfăşurare, scrie Kievpost.

Trei evenimente au înăbuşit criza politică care era într-o continuă escaladare: demisia premierului Mikola Azarov, abrogarea pe hârtie a unui pachet de legi draconice şi aprobarea - iarăşi, cu condiţii - a unui proiect de lege de amnistie condiţionată pentru protestatarii arestaţi.

În punctul culminant al conflictului, sute de persoane au fost rănite şi reţinute, zeci sunt date dispărute şi au fost raportate decese de ambele părţi. Patru protestatari au fost împuşcaţi.

Invocând o boală respiratorie însoţită de febră, preşedintele Viktor Ianukovici a intrat în concediu medical la 30 ianuarie, punând în aşteptare negocierile cu liderii opoziţiei şi găsirea unei soluţii definitive la criza politică a ţării, cel puţin până când parlamentul se reuneşte din nou la 4 februarie, scrie Kyiv Post.

Fostul preşedinte Leonid Kravciuk a emis un avertisment în parlament la 29 ianuarie, în care preciza că ţara era "la un pas de război civil", înainte ca parlamentarii pro-guvern să adoptate cu mare greutate o lege de amnistie condiţionată, care a necesitat chiar intervenţia lui Ianukovici, apărut în Parlament pentru a-i intimida pe parlamentarii din partidul său, Partidul Regiunilor, să voteze măsura.

În această săptămână şi-a dat demisia şi Azarov, un aliat apropiat al lui Ianukovici, acuzat de multe cazuri de corupţie. La asta se adaugă şi proaspetele sancţiuni impuse de ruşi pentru produsele ucrainene care trec frontiera. Ca şi cum nu lovise destul de tare, Rusia a anunţat că va bloca un pachet de salvare de 15 miliarde dolari până când se formează un nou guvern în Ucraina.

Legea amnistiei, care a fost adoptată târziu în noaptea de 29 ianuarie, a fost deja numită legea "schimbului de ostatici" de către opoziţie şi de grupurile de drepturile omului. Există multe motive pentru asta.

Legea obligă demonstranţii să elibereze toate clădirile guvernamentale ocupate în termen de 15 zile de la intrarea sa în vigoare. După aceea, soarta a 234 de protestatari care au fost reţinuţi, inclusiv 140 care rămân în spatele gratiilor, este în mâinile Procurorului General Viktor Pshonka.

Conform legii, Pshonka ar trebui să emită o declaraţie pe site-ul său oficial care să dea lumină verde instanţelor de a revizui cazurile, unul câte unul. Dacă oricare din aceste condiţii nu este îndeplinită, protestatarii rămân în spatele gratiilor.

"Parlamentul a condiţionat efectiv legea de biroul Procurorului General. Acesta nu este un mod democratic şi nu se potriveşte cu standardele europene pentru drepturile omului", a declarat Valentyna Telychenko, un avocat proeminent, pentu Kyiv Post.

"Autorităţile fac totul pentru a spori tensiunile din societate" - Vitali Klitschko

Membrii opoziţiei susţin că această lege face ca guvernul să arate ca un grup de terorişti care au luat ostatici şi îi eliberează în cazul în care sunt îndeplinite cererile.

"Autorităţile fac totul pentru a spori tensiunile din societate", a declarat Vitali Klitschko, liderul Alianţei Democrate Ucrainene pentru Reformă (UDAR).

UDAR a declarat că Ianukovici nu ar trebui să semneze legea pentru că a fost adoptată cu mai multe încălcări ale procedurilor. Ei au postat fotografii ale parlamentarilor din cadrul Partidului Regiunilor care apăsau butoanele de vot ale colegilor lor de fracţiune care nu erau prezenţi, ceea ce este împotriva legii. Legea a fost aprobată de către majoritatea de guvernământ a Partidului Regiunilor şi Partidului Comunist.

Legea conţine o listă de 25 de articole din Codul Penal care intră sub incidenţa amnistiei. Chiar şi celor care au încercat să schimbe ordinea constituţională, au ocupat clădiri guvernamentale şi au distrus proprietatea publică le va fi acordată amnistia, precum şi celor care au comis crime mai mici, cum ar fi huliganismul. Dar chichiţa este că aceste acţiuni trebuie să fie conectate cu protestele în masă care au început la data de 21 noiembrie şi trebuie să fie dovedit acest lucru în instanţă.

În orice caz, pentru că oricine să fie amnistiat, protestatarii trebuie să elibereze toate clădirile guvernamentale din întreaga ţară, să deblocheze celebra stradă Hrushevskoho, precum şi altele, "cu excepţia celor în care au loc proteste paşnice".

Yury Miroshnychenko, reprezentantul preşedintelui în Parlament şi autor al proiectului de lege, susţine că legea le permite protestatarilor să păstreze corturile din strada Khreshchatyk, Casa Sindicatelor şi alte două clădiri din Kiev, dar vor trebui să elibereze primăriile.

Potrivit lui Telychenko, avocaţii susţin că legea îi permite Procurorului General să aibă propria sa interpretare. Legea lasă la latitudinea Procurorului General să decidă dacă protestatarii au îndeplinit suficiente condiţii pentru ca instanţele de judecată să facă vreo mişcare.