Turcia îşi retrage o parte din soldaţii de la baza irakiană Bashiqa

Turcia şi-a retras o parte din forţele militare de la tabăra irakiană Bashiqa şi le-a trimis înspre nordul ţării, în condiţiile tensiunilor diplomatice cu Bagdadul. Disputa are de a face cu politica internă irakiană.
Soldaţi turci stau lângă un vehicul blindat staţionat între poziţiile de luptă ale kurzilor sirieni şi ale militanţilor din Statul Islamic.
Soldaţi turci stau lângă un vehicul blindat staţionat între poziţiile de luptă ale kurzilor sirieni şi ale militanţilor din Statul Islamic. (Captură Foto)

Un convoi militar turcesc de aproximativ 12 vehicule, inclusiv tancuri, a fost deplasat în nordul Irakului ca parte a unei “reorganizări” de forţe, a declarat luni agenţia de ştiri turcă de stat Anadolu, citând oficiali militari sub condiţia anonimatului.

Nu este clar dacă acel convoi s-a deplasat în interiorul graniţelor oficiale ale Regiunii autonome Kurdistan, care are relaţii bune cu Ankara, sau se întoarce în Turcia.

Turcia a trimis anul trecut câteva sute de soldaţi la o bază situată în apropierea oraşului Mosul, în provincia irakiană Nineveh, ca parte a ceea ce a declarat că este o misiune internaţională de pregătire. Totuşi, în această lună a izbucnit un val de tensiuni diplomatice când Ankara a anunţat ca şi-a mărit numărul de soldaţi, inclusiv de tancuri, pentru a proteja forţa trimisă în misiunea de pregătire.

Premierul irakian Haider al-Abadi a cerut retragerea misiunii de pregătire şi a avertizat în mai multe rânduri că va folosi forţa pentru a determina forţele turceşti să părăsească teritoriul irakian. Apelurile sale au fost susţinute de politicieni şiiţi şi miliţii susţinute de Iran, precum şi de principalul cleric şiit al Irakului.

După protestele Bagdadului, Turcia a declarat că va suspenda desfăşurarea de noi activităţi dar a adăugat că nu îşi va retrage soldaţii din Irak, conform Deutsche Welle.

Politică internă

Opoziţia Bagdadului faţă de prezenţa turcă este legată de politica internă a Irakului şi cu intenţiile Turciei, reale sau percepute. Alte ţări, de la Germania până la SUA, au de asemenea misiuni de pregătire în Irak, dar cu aprobarea Bagdadului.

Turcia a declarat că misiunea sa de pregătire are rolul de a susţine forţele arabe sunite pentru o mult aşteptată ofensivă asupra oraşului Mosul, dar Bagdadul consideră că există alte motive în spatele mişcărilor turcilor.

Misiunea turcă pregăteşte în mare parte forţe arabe sunite loiale lui Atheel Nujaifi, fostul guvernator din Nineveh, şi fratele fostului vicepreşedinte irakian Osama. Sub supravegherea lui Nujaifi, oraşul Mosul a căzut în mâinile Statului Islamic şi suportul pentru cei doi fraţi s-a diminuat. Unele figuri din Bagdad susţin că politicile lui Atheel au dus la ocuparea oraşului Mosul de către jihadişti.

Turcia s-a aliat cu Nujaifi încă din anul 2010, o politică care a declanşat temeri în Bagdad că Ankara ar urmări o politică sectariană în Irak.

Fraţii Nujaifi sunt rivali ai lui Abadi, care este sub presiune din partea partidelor şiite şi miliţiilor susţinute de Iran. De asemenea, cei doi fraţi au făcut presiuni pentru federalizarea Irakului, inclusiv crearea unei regiuni arabe sunite de-a lungul unor linii similare cu ale kurzilor.

Chestiunea kurdă

În cauză se află, de asemenea, şi graniţele prezente şi viitoare ale Regiunii Kurdistan, care s-au extins semnificativ dincolo de cele trei provincii oficiale din nord şi acum includ zone vaste – inclusiv regiunea bogată în petrol Kirkuk – înspre sud, în condiţiile în care forţele kurde s-au luptat cu Statul Islamic. Bagdadul este nemulţumit de faptul că soldaţii turci se află în Nineveh, o zonă controlată de kurzi şi care oficial nu aparţine regiunii kurde.

Expansiunea teritorială a kurzilor alimentează şi mai mult controversele dintre Regiunea Kurdistanului şi un Bagdad slăbit – controverse care au apărut datorită veniturilor obţinute din comercializarea petrolului, împărţirea puterii şi teritoriile disputate.

Este de menţionat că situaţia este mai complicată, întrucât Turcia are legături apropiate cu preşedintele Kurdistanului, Masud Barzani, al cărui Partid Democratic al Kurdistanului (KDP) este un rival al Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), care la rândul său se luptă cu guvernul turc.

Filiala din Siria a PKK a format o zonă autonomă de-a lungul graniţei cu Turcia şi este unul dintre cele mai bune grupuri care luptă împotriva Statului Islamic. Prin urmare, prezenţa turcă este văzută ca un mijloc de amplificare a avantajului militar al Ankarei asupra PKK.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Externe