Turcia cere alegeri anticipate. Erdogan împinge ţara într-o nouă stare de urgenţă

Turcia a fost împinsă miercuri într-o nouă stare de urgenţă, în condiţiile în care preşedintele Recep Tayyip Erdogan a încercat să îşi consolideze şi mai mult puterea prin convocarea de alegeri anticipate. Acţiunea are loc pe fondul tensiunilor privind războiul din Siria şi a temerilor economice ale naţiunii.

Alegerile prezidenţiale şi parlamentare anticipate vor avea loc în 4 iunie.

Parlamentul a prelungit miercuri starea de urgenţă în ţară pentru încă o perioadă de 3 luni.

Starea de urgenţă a fost declarată iniţial în iulie 2016, după o tentativă de lovitură de stat în Turcia, pentru care a fost învinuit clericul Fethullah Gulen, potrivit site-ului de ştiri Express.co.uk.

Erdogan a fost lăudat de unii pentru impulsionarea creşterii economice, dar se confruntă cu un val puternic de critici din cauza regimului tot mai autoritar pe care l-a instalat de la puciul eşuat de acum aproape 2 ani.

În 2017, Erdogan a câştigat la limită un referendum pe tema modificării Constituţiei şi creării unei preşedinţii executive, schimbări care vor intra în vigoare după următoarele alegeri prezidenţiale.

Guvernul turc a negat în repetate rânduri rapoartele potrivit cărora vor avea loc alegeri înainte de noiembrie 2019, însă Erdogan a afirmat că Turcia ar trebui să lase în urmă nesiguranţa politică.

Invocând operaţiunile militare în Siria şi necesitatea de a lua decizii importante asupra investiţiilor şi improbabilitatea ca economia să menţină creşterea rapidă de anul trecut, Erdogan a precizat că este necesară “înlăturarea problemei electorale de pe agenda noastră”.

Erdogan a declarat că “Turcia trebuie să treacă la noul sistem executiv pentru a lua măsuri pentru viitorul ţării într-o manieră mai puternică”.

Anunţul a fost făcut după ce preşedintele a purtat discuţii cu liderul partidului naţionalist MHP, Devlet Bahceli, care, cu o zi înainte, începuse să promoveze perspectiva unor alegeri anticipate.

Micul partid MPH al lui Bahceli urmează să formeze o alianţă cu partidul AKP al lui Erdogan în alegerile parlamentare.

La trei ore după anunţ, Înalta Comisie Electorală a declarat că a finalizat toate pregătirile pentru alegerile anticipate şi aşteaptă aprobarea Parlamentului, unde AKP deţine majoritatea.

Principalul partid din opoziţie, CHP, a cerut suspendarea imediată a stării de urgenţă, care îi permite lui Erdogan şi guvernului să evite Parlamentul în ceea ce priveşte adoptarea de noi legi, permiţându-le să suspende drepturile şi libertăţi.

Purtătorul de cuvânt al CHP, Bulent Tezcan, a afirmat: “Nu pot avea loc alegeri pe baza unei guvernări de urgenţă. Ţara trebuie să fie scoasă din starea de urgenţă începând de astăzi”.

Luna trecută, ONU a cerut suspendarea stării de urgenţă şi a acuzat Ankara de efectuarea de arestări în masă, concedieri arbitrare şi alte abuzuri.

Aproximativ 160.000 de persoane au fost arestate şi un număr similar de funcţionari publici au fost concediaţi de la tentativa de lovitură de stat, a precizat ONU.

Diverse organizaţii media au fost închise şi zeci de jurnalişti au fost de asemenea aruncaţi în spatele gratiilor de către Erdogan.

Principalul oficial UE însărcinat cu discuţiile acum suspendate pentru aderarea Turciei la blocul european a declarat marţi că Ankara se îndepărtează rapid de obţinerea statutului de membru.

Aceasta a fost cea mai aspră critică de până acum a Bruxelles-ului faţă de ceea ce UE consideră că este orientarea Turciei spre autoritarism.