Erdogan critică liderii UE pentru lipsa de sprijin, în special împotriva terorismului

Preşedintele turc a insistat într-un interviu că ţara sa ar trebui totuşi să adere la Uniunea Europeană. Comentariile au fost făcute în ciuda presiunilor tot mai mari privind încălcarea drepturilor omului în Turcia şi a intervenţiei lui Erdogan în Siria.

Liderul turc Recep Tayyip Erdogan a declarat publicaţiei italiene La Stampa că încă se aşteaptă ca Uniunea Europeană să accepte Turcia ca membru cu drepturi depline, subliniind că “nu vom accepta nicio altă soluţie”.

“Turcia a făcut tot ce trebuia pentru a îndeplini criteriile privind intrarea în Uniunea Europeană”, a afirmat Erdogan pentru La Stampa, adăugând că el consideră că UE este responsabilă pentru blocarea procesului aderării Turciei prin învinuirea acesteia de lipsa unui progres.

“Cer UE să înlăture aceste obstacole artificiale în calea aderării şi să fie mai constructivă. Politica internă nu ar trebui să stea în calea procesului de aderare”.

Ambiţiile Turciei de a intra în UE datează de acum jumătate de secol, însă discuţiile pentru aderare au început doar în octombrie 2005, când Erdogan deţinea funcţia de premier.

Totuşi, din totalul de 35 de capitole care trebuie finalizate pentru ca Turcia să poată intra în UE, doar 16 au fost deschise şi dintre acestea, doar unul a fost finalizat.

Niciun capitol nu a mai fost deschis din iunie 2016, cu o lună înainte ca tentativa de lovitură de stat din Turcia să se soldeze cu moartea a peste 270 de persoane. După puciul eşuat, regimul lui Erdogan a adoptat un ton tot mai autoritar şi a lansat o campanie de suprimare a opoziţiei şi a persoanelor implicate sau suspectate de implicare în tentativa de lovitură de stat, pentru care a fost învinuit clericul Fethullah Gulen.

După lovitura eşuată din 2016, peste 110.000 de persoane au fost concediate sau suspendate din posturi, iar aproximativ 50.000 au fost arestate din cauza presupuselor legături cu Gulen - care locuieşte în exil în statul american Pennsylvania -, sau cu alte grupuri militare.

De asemenea, Erdogan a afirmat că este foarte dezamăgit să vadă europarlamentari din Bruxelles purtând embleme în semn de sprijin pentru Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), chiar dacă majoritatea statelor europene au etichetat PKK ca organizaţie teroristă.

Erdogan a apărat recent lansata operaţiune “Ramura de Măslin” în regiunea nordică siriană Afrin împotriva miliţiei kurde YPG (Unităţile de Apărare a Poporului Kurd), pe care Ankara o consideră de asemenea grup terorist, alături de PKK. Prin această operaţiune, Turcia doreşte să alunge miliţiile kurde din regiunea siriană. Forţe rebele siriene loiale Turciei conduc ofensiva, în timp ce armata turcă furnizează ajutor aerian şi armament greu.

Totuşi, Erdogan a încercat să apere operaţiunea din Afrin, susţinând că trupele sale militare nu se află acolo pentru a lupta împotriva kurzilor sirieni, ci pentru a lupta împotriva teroriştilor.

Când i s-a reamintit că UE şi SUA nu consideră YPG o organizaţie teroristă şi că au susţinut YPG în lupta împotriva grupului jihadist Statul Islamic, Erdogan a declarat reporterului:

“Ei bine, [UE şi SUA] greşesc dacă iau în considerare că PKK şi YPG sunt diferite. Nu poţi lupta împotriva unei organizaţii teroriste cu o altă organizaţie teroristă”.

Interviul a avut loc la scurt timp după publicarea detaliilor unei convorbiri telefonice dintre preşedintele francez Emmanuel Macron şi Erdogan, în timpul căruia cei doi lideri au convenit să întocmească o “hartă diplomatică” pentru soluţionarea războiului de şapte ani din Siria, în ciuda implicării militare a Turciei în regiune.

Erdogan a încercat să construiască o relaţie puternică cu Macron nu doar pentru problema din Siria, dar şi pentru a depăşi relaţia anevoioasă cu UE, în ciuda faptului că Macron se numără printre liderii UE care au respins în mod deschis perspectiva aderării Turciei la blocul european, promovând în schimb ideea unui parteneriat.

În timpul vizitei pe care Erdogan a efectuat-o la Paris în luna ianuarie, Macron a declarat că a susţine că există un progres în procesul aderării Turciei ar fi echivalentul unei “ipocrizii”.

Parteneriatul dintre Franţa şi Turcia are o importantă strategică pentru Erdogan, în condiţiile în care ţara sa are nevoie urgentă de sprijin şi bunăvoinţă din partea comunităţii internaţionale, după mult criticata incursiune militară turcă în Afrin.

Reputaţia Ankarei a fost şi mai pătată de un raport publicat de organizaţia Human Rights Watch care a susţinut că grănicerii turci au împuşcat şi ucis refugiaţi sirieni care au încercat să pătrundă anul trecut în Turcia.