Turcia amendează Twitter cu 50.000 USD pentru “lăudarea terorismului”
Turcia a declarat că amendează Twitter cu 50.000 de dolari pentru “lăudarea terorismului”. Amenda fără precedent a fost impusă de agenţia naţională de reglementare a comunicaţiilor.
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan. (Captură Foto)
Autoritatea pentru Tehnologiile de Informare şi Comunicare (BTK) i-a aplicat o amendă fără precedent companiei Twitter pentru că aceasta a permis publicarea unui conţinut considerat că ar fi justificat terorismul, a anunţat vineri agenţia de ştiri de stat Anatolia.
În ciuda avertizărilor repetate, Twitter a eşuat să retragă conţinutul “care laudă terorismul, care vizează forţele de securitate şi care incită la ură şi violenţă”, a declarat BTK.
Agenţia nu a oferit alte detalii privind natura conţinutului ofensator, dar oficialii turci şi-au manifestat în repetate rânduri iritarea faţă de prezenţa pe reţelele sociale a unor materiale care favorizează Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), opoziţia turcă sau care pătează imaginea preşedintelui turc.
Turcia desfăşoară de câteva luni o campanie împotriva PKK, ai cărui luptători au răspuns cu atacuri letale împotriva forţelor de securitate turceşti.
În mai multe rânduri, autorităţile din Ankara au blocat temporar Twitter şi alte reţele sociale în timpul unor situaţii de criză.
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan are o poziţie contradictorie faţă de Twitter, anterior comparând website-ul cu un “cuţit în mâinile unui criminal” şi susţinând că nu doreşte să posteze mesaje pe reţeaua socială.
Dar în luna februarie, el a început să posteze mesaje pe Twitter de pe contul personal, care a devenit acum una dintre principalele sale platforme de comunicare.
Suspiciunea lui Erdogan faţă de mass media socială are legătură cu protestele în masă din iunie 2013 împotriva regimului său, care au fost organizate în mare parte prin mesaje postate pe Twitter şi Facebook, susţine Deutsche Welle.
În plus, guvernul turc a blocat Twitter şi Youtube în martie 2014, după ce acestea au fost utilizate pentru a răspândi mai multe înregistrări audio care i-au vizat pe premierul ţării şi cercul său de apropiaţi într-un scandal de corupţie.
Interdicţia asupra reţelelor sociale a fost anulată ulterior de Curtea Constituţională.
În aprilie 2015, Turcia a blocat din nou accesul la Twitter, Facebook şi Youtube pentru publicarea unor imagini cu un procuror turc ucis de militanţi de stânga în timpul unei luări de ostatici.
În primele şase luni ale acestui an Turcia a fost ţara care a cerut de cele mai multe ori să se şteargă mesaje de pe twitter. Au fost făcute aproximativ 408 cereri de către tribunale şi altele 310 de către departamente guvernamentale, conform statisticilor online ale Twitter.
În general, peste 70% dintre toate cererile de ştergere de conţinuturi la nivel mondial au provenit din Turcia.
Mişcarea împotriva Twitter are loc la o zi după ce Erdogan – pe propria sa pagină de Facebook – i-a mulţumit fondatorului Facebook, Mark Zuckerberg, pentru solidaritatea sa cu musulmanii.
Suprimarea libertăţii de exprimare şi a presei
Recent, Erdogan şi guvernul său au fost acuzaţi de suprimarea libertăţii de exprimare şi a presei în Turcia, după arestarea unui al treilea jurnalist turc acuzat că ar fi publicat un articol calomniator.
De asemenea, un tribunal din Istanbul i-a acuzat la sfârşitul lunii trecute pe Can Dündar şi Erdem Gül, doi jurnalişti de la ziarul din opoziţie Cumhuriyet, de “divulgare de secrete de stat” şi “spionare în favoarea organizaţiilor teroriste”. Biroul Procuraturii din Istanbul cere până la 20 de ani de închisoare pentru fiecare dintre cei doi jurnalişti, susţine Hürriyet Daily News.
În mai 2015, cei doi au publicat un material video pe website-ul ziarului lor, care avea data de ianuarie 2014 şi care, aparent, a surprins momentul în care poliţia turcă a deschis mai multe lăzi cu arme şi muniţii destinate Siriei. Lăzile se aflau în camioane care aparţineau serviciului turc de informaţii, MIT.
În luna august, Turcia a reţinut trei jurnalişti care raportau pentru Vice News în regiunea sud-estică predominant kurdă, unul dintre ei aflându-se încă în custodia autorităţilor. La sfârşitul acestei veri, biroul ziarului Hürriyet a fost supus unui raid poliţienesc şi vandalizat după ce a criticat conducerea tot mai autoritară a preşedintelui Recep Tayyip Erdogan. Au avut loc şi alte atacuri asupra libertăţii presei, inclusiv arestări la populara revistă Nokta.
