Turcia: 230 de ofiţeri militari acuzaţi de complot împotriva lui Erdogan au fost eliberaţi

Premierul turc Recep Tayyip Erdogan
Premierul turc Recep Tayyip Erdogan (ADEM ALTAN / AFP / Getty Images)

Un tribunal din Istanbul, a ordonat joi, 19 iunie, eliberarea a 230 de prizonieri militari care au fost condamnaţi în 2012 pentru complot de lovitură de stat împotriva actualului guvern islamist al premierul Recep Tayyip Erdogan. Curtea Constituţională a decis că dreptul la un proces echitabil a fost încălcat.

Instanţa a răspuns astfel la o altă decizie de ieri a Curţii Constituţionale, care a hotărât că celor 230 de prizonieri le-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil deoarece procesul iniţial a fost instrumentat greşit. Astfel, se deschide drumul către rejudecarea cazului, relatează vineri publicaţia El Pais.

Condamnările primite de aceştia, în 2012, au fost văzute ca parte a încercării lui Erdogan de a "domestici" armata turcă, o instituţie care a dominat politica ţării zeci de ani.

Aproximativ 300 de ofiţeri, dintre cei 365 de suspecţi de atunci, au fost găsiţi vinovaţi de a fi făcut parte dintr-o conspiraţie care a început în 2003, în cazul cunoscut în Turcia drept Planul Balyoz (Barosul). Ofiţerii au prezentat Planul Balyoz la un seminar al armatei în 2003. Acesta prevedea declanşarea unor dezordini în cadrul populaţiei pentru a justifica o intervenţie militară. Acuzaţii au răspuns invocând faptul că planul nu era decât un scenariu teoretic gândit în ipoteza unor revolte ipotetice.

Rudele prizonierilor şi ale altor protestatari s-au adunat în apropierea închisorii Silivri din Istanbul pentru a sărbători eliberarea militarilor. Armata a declarat printr-un comunicat, postat pe site-ul său, că "împărtăşeşte fericirea familiilor militarilor în retragere şi activi care şi-au recăpătat libertatea" şi speră că o nouă procedură de judecată ar putea duce la o sentinţă corectă.

Arestările, în unele cazuri de militari pensionaţi, au început în februarie 2010, iar procesul a început în luna decembrie a aceluiaşi an. În iulie 2011 au avut loc demisii în masă în cadrul Forţelor Armate pentru a protesta împotriva a ceea ce ei percepeau ca o "vânătoare de vrăjitoare" împotriva lor. Armata turcă deţine o lungă istorie de intervenţii în politică, fiind autoarea mai multor lovituri de stat din 1960 până în 1980. Armata a condus şi în 1997 o campanie de presiune care a dus la demisia primului guvern islamist al Turciei moderne, o ţară membră a NATO şi a cărei armată este a doua ca mărime din NATO, după Statele Unite ale Americii.

Partidul aflat acum la putere în Turcia, AK (Partidul Dreptate şi Dezvoltare), este influenţat de doctrina islamistă şi a încercat să slăbească puterea armatei, care se vede pe ea însăşi ca un gardian al statului secular modern, aşa cum a fost fondat de Mustafa Kemal Ataturk, în 1923. Erdogan a format o alianţă neoficială cu procurorii la începutul guvernării sale, în efortul de a îndepărta armata de politica ţării. Dar, în decembrie 2013, o parte din aceşti procurori au ordonat şi arestarea unor apropiaţi ai premierului Erdogan, ca parte a unei anchete privind fapte de corupţie la nivel guvernamental.

Eliberarea celor 230 de militari vine la o zi după emiterea sentinţei de condamnare pe viaţă a generalului şi ex-preşedintelui, Kenan Evren, liderul loviturii de stat din 1980. Această decizie vine, de asemenea, într-un moment în care armata turcă a intensificat apărarea la graniţa sa cu Siria şi în care înaintarea jihadiştilor din Irak a provocat alarmă în Turcia. De fapt, cel puţin 90 de cetăţeni turci sunt în mâinile rebelilor islamişti radicali şi ale aliaţilor lor din Irak, potrivit informaţiilor publicate de presa locală.