Tudorel Toader tot insistă cu "modelul francez". Ce mesaj îi transmite Lazăr

Ministerul Public îşi menţine poziţia expusă constant în legătură cu proiectul de modificare a legilor Justiţiei promovat de ministrul Justiţiei Tudorel Toader, care a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii, "în sensul exprimării îngrijorării faţă de o serie de prevederi de natură să aducă atingere independenţei sistemului judiciar", se arată pe pagina de socializare a instituţiei conduse de procurorul general Augustin Lazăr.

"Punctul de vedere precizat public de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în legătură cu modificările propuse a fi aduse legilor justiţiei este în concordanţă cu poziţia exprimată zilele acestea de către corpul magistraţilor care – într-o proporţie covârşitoare – a semnat un memoriu prin care se solicită premierului şi ministrului Justiţiei retragerea proiectului în discuţie", a transmis Ministerul Public.

Fără a reitera argumentele critice exprimate pe această temă dar având în vedere referirile frecvente privind "modelul francez" făcute în spaţiul public în ultima perioadă, Ministerul Public subliniază faptul că este util şi benefic ca autorităţile publice din România să ţină cont în efortul de modernizare instituţională de experienţele democraţiilor avansate din Uniunea Europeană.

"În acest sens, invocăm expertiza fostului ministru francez al Justiţiei, Jean-Jacques Urvoas, care, la data de 18 aprilie 2017, a făcut publică o scrisoare către succesorul său, în care pledează pentru necesitatea sporirii garanţiilor de independenţă oferite justiţiei, în special procurorilor", a precizat Ministerul Public.

Instituţia condusă de Augustin Lazăr a redat în continuare un citat din documentul invocat, "relevant pentru ceea ce ar putea fi îmbunătăţit/consolidat în privinţa statului procurorilor, astfel încât derapaje precum cele reţinute de fostul ministru francez al Justiţiei să nu se întâmple în România":

Constituţia din 4 octombrie 1958 va împlini în curând 60 de ani. Cu toate acestea, următoarea legislatură va deschide oare un nou proiect constituţional? Multe subiecte l-ar justifica. Iată o luptă dusă pe durata acestui cincinal care, din păcate, nu a avut sorţi de izbândă: să consolidăm în Constituţie puterile de numire şi de disciplină ale Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) în privinţa parchetului (...). Revizuirea dovedindu-se imposibilă, nu rămâne deci decât obiceiul, care am dori să se perpetueze. Într-adevăr, timp de câţiva ani buni, la momentul numirii procurorilor, procurorii generali urmează fără să crâcnească avizele CSM. Dacă Guvernul, condus de domnul Lionel Jospin între 1997 şi 2002, şi-a îndeplinit, într-adevăr, angajamentul de a nu ignora avizul nefavorabil al Consiliului, nu a fost întotdeauna aşa. În 2003, de cinci ori, ministrul Justiţiei a numit procurori în pofida avizului negativ al CSM, iar în 2004 au existat şase "ignorări", la fel ca în 2006. S-a ajuns chiar la cifra de zece în 2007, când ministrul Justiţiei se autoproclama "şeful procurorilor", în numele "legitimităţii supreme", aceea pe care i-au "încredinţat-o francezii preşedintelui Republicii ales" şi când Cancelaria convoca magistraţii parchetului pentru a-i trata ca pe nişte copii, cam prea turbulenţi; să nu uităm nici episodul trist în care Inspecţia Generală a Serviciilor Judiciare a fost mandatată, în plină noapte, să facă verificări asupra unor procurori somaţi să se explice. Mâine, nimic nu împiedică un ministru să procedeze la fel.

"Consecventă obiectivului declarat de modernizare instituţională a Ministerului Public, conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie îşi reafirmă convingerea că o justiţie eficientă, profesionistă, modernă, la standarde europene, nu poate exista fără garanţii reale privind independenţa procurorului pe toate coordonatele privind statutul şi cariera acestuia", a transmis Ministerul Public.

Comunicatele de presă remise de Ministerul Public pe tema proiectul de modificare a legilor Justiţiei le găsiţi aici şi aici.