Trimisul SUA s-a întâlnit cu Zelenski, în timp ce oficialii lui Trump menţin presiunea asupra liderului ucrainean

Trimisul preşedintelui american Donald Trump pentru conflictul din Ucraina s-a întâlnit joi, la Kiev, cu preşedintele Volodimir Zelenski însă nu a existat deocamdată nicio informaţie dacă discuţiile lor au contribuit la aplanarea unei rupturi fără precedent din timpul războiului între aliaţii odată fermi, iar oficialii americani de rang înalt au indicat că frustrările majore persistă, transmite Reuters.

Zelenski a adoptat anterior un ton conciliant după ce l-a acuzat pe Trump că repetă dezinformarea rusă, ca răspuns la acuzaţia preşedintelui american că Ucraina a început războiul. Trump a continuat să se refere la Zelenski ca la un „dictator” care ar trebui să acţioneze rapid sau riscă să îşi piardă ţara.

Trump, în funcţie de doar o lună, face presiuni pentru un acord rapid care să pună capăt războiului şi a alarmat aliaţii europeni ai Washingtonului, lăsându-i pe aceştia şi pe Ucraina în afara discuţiilor iniţiale cu Rusia.

Vicepreşedintele american JD Vance a opinat joi că sfârşitul conflictului este aproape şi că războiul nu poate fi oprit fără a purta discuţii cu Rusia.

Consilierul pentru securitate naţională al SUA, Mike Waltz, a declarat, între timp, în cadrul unui briefing de presă la Casa Albă, că insultele lui Zelenski sunt inacceptabile şi că preşedintele ucrainean trebuie să se întoarcă la masă şi să discute despre un acord propus anterior pentru a oferi Statelor Unite acces la resursele minerale ale Ucrainei.

Trimisul lui Trump pentru Ucraina şi Rusia, Keith Kellogg, a ajuns miercuri la Kiev, spunând că se află acolo pentru a asculta.

În urma întâlnirii, Zelenski a scris pe X că a avut o conversaţie detaliată şi productivă cu Kellogg despre prizonierii de război, garanţiile de securitate eficiente care ar face parte din orice acord de pace şi situaţia de pe câmpul de luptă.

Dar au existat puţine detalii suplimentare disponibile, iar o conferinţă de presă comună planificată a fost anulată la cererea SUA, a declarat biroul lui Zelenski.

Trump încearcă să restabilească legăturile cu Rusia şi, de asemenea, să investească în resursele minerale ale Ucrainei, esenţiale pentru tranziţia energetică. Ucraina a respins un plan iniţial al SUA deoarece nu includea garanţii de securitate.

Reuters a raportat miercuri că administraţia Trump ia în considerare prezentarea unui acord simplificat privind mineralele ucrainene, deşi preşedintele Zelenski nu a făcut nicio menţiune cu privire la acordul revizuit în comentariile sale din social media.

O posibilă întâlnire între Trump şi preşedintele rus Vladimir Putin „va depinde în mare măsură de faptul dacă putem face vreun progres în ceea ce priveşte încheierea războiului din Ucraina”, a declarat joi secretarul de stat american Marco Rubio.

„În general, nu ai aceste întâlniri până când nu ştii vreun rezultat sau vreun progres”, i-a spus Rubio jurnalistei Catherine Herridge într-un interviu difuzat pe X.

Garanţii de securitate

Liderii europeni au răspuns poziţiei lui Trump cu privire la Ucraina prin promisiunea de a creşte cheltuielile pentru apărare iar unii iau în considerare o forţă europeană de menţinere a păcii susţinută de SUA pentru ţară.

Preşedintele francez Emmanuel Macron, care urmează să se întâlnească cu Trump la Washington luni, a declarat joi că îi va spune lui Trump să nu fie „slab” în faţa lui Putin.

„Cum poţi fi credibil în faţa Chinei dacă eşti slab cu Putin?”, a spus Macron, în timpul unei sesiuni de întrebări şi răspunsuri pe reţelele sociale.

Waltz, la rândul său, a declarat că SUA ar saluta garanţiile de securitate pentru Ucraina susţinute de Europa şi a insistat ca toţi membrii NATO să cheltuiască cel puţin 2% din PIB pentru apărare până la următorul summit al alianţei, programat pentru iunie. Kremlinul susţine că planul european este un motiv major de îngrijorare, dar Zelenski şi NATO l-au salutat.

„Este vital ca ... Rusia nu va mai încerca niciodată să cucerească vreun kilometru pătrat din teritoriul ucrainean”, a declarat secretarul general al NATO, Mark Rutte.

Forţele ruse au devastat oraşe, localităţi şi sate ucrainene şi înaintează de-a lungul unor părţi ale liniei frontului de 1.000 km care traversează estul şi sudul Ucrainei. Moscova controlează o cincime din Ucraina şi pretinde că deţine şi mai mult.

Oficialii ucraineni afirmă că o încetare a focului ar oferi Rusiei doar timp să se pregătească pentru o nouă agresiune. Cu toate acestea, şeful agenţiei ucrainene de informaţii militare a declarat joi că ar putea există o încetare a focului în acest an, punând la îndoială durabilitatea acesteia.

Ucrainenii se mobilizează

În centrul acuzaţiei lui Trump că Zelenski este un dictator se află faptul că Ucraina nu a organizat alegeri din cauza legii marţiale, pe care a declarat-o atunci când Rusia şi-a declanşat invazia la 24 februarie 2022.

Legea marţială, care oferă autorităţilor puteri de urgenţă pentru efortul de război, interzice organizarea de alegeri. Zelenski a câştigat funcţia în 2019 şi, în mod normal, mandatul său ar fi trebuit să se încheie în luna mai a anului trecut.

Comentariile lui Trump au determinat unele personalităţi ale opoziţiei ucrainene, dar nu toate, să se ralieze lui Zelenski.

Fostul premier Iulia Timoşenko a declarat că Zelenski este liderul legitim al Ucrainei până la alegerea altcuiva şi că este „imposibil şi imoral” să se organizeze alegeri în timpul războiului, deoarece militarii nu ar putea participa.

Valeri Zalujnîi, fostul şef al armatei care este ambasadorul Ucrainei la Londra şi a cărui popularitate îl face un posibil candidat la preşedinţie, a declarat că prioritatea este câştigarea războiului cu Rusia pentru a păstra Ucraina, nu alegerile.

Cea mai proeminentă personalitate a opoziţiei care nu a reacţionat la ultimul apel electoral al lui Trump este Petro Poroşenko, fostul preşedinte ale cărui relaţii cu Zelenski sunt tensionate.

Poroşenko s-a opus anterior solicitărilor de alegeri pe timp de război în numele unităţii naţionale, dar a rămas tăcut de data aceasta după ce guvernul i-a impus sancţiuni săptămâna trecută, ceea ce, în opinia sa, a fost o lovitură dată unităţii.

Irina Heraşcenko, deputată a partidului lui Poroşenko, a solicitat un guvern de unitate naţională şi l-a îndemnat pe Zelenski să înceteze ceea ce ea a numit „represiunea politică împotriva celor care nu îi plac”.

Serhii Pritula, care conduce o organizaţie caritabilă importantă care sprijină armata ucraineană şi este un alt posibil candidat la preşedinţie, i-a sfătuit pe ucraineni pe X să nu citească comentariile lui Trump înainte de culcare.

„Amintiţi-vă că aici, în Ucraina, doar noi - poporul ucrainean - determinăm cine este un dictator şi cine nu”.