Tratatul UE-Canada, pe cale să le fie impus statelor europene, fără ca acestea să aibă vreun cuvânt de spus

Acordul de liber schimb între UE şi Canada ar urma să fie impus ţărilor europene fără ca acestea să-şi poată exprima voinţa în privinţa tratatului, considerat o ameninţare la adresa eforturilor guvernelor de combatere a schimbărilor climatice şi de protecţie a cetăţenilor prin legislaţie specifică.
Michael Efler, activist, împreună cu Martin Schultz, preşedintele PE. Schultz a primit peste 3 milioane de semnături din partea europenilor care nu sunt de acord cu acordul TTIP, Berlin.
Michael Efler, activist, împreună cu Martin Schultz, preşedintele PE. Schultz a primit peste 3 milioane de semnături din partea europenilor care nu sunt de acord cu acordul TTIP, Berlin. (Prin bunăvoinţă STOP TTIP)

Comisia Europeană a propus, marţi, aplicarea provizorie a controversatului acordul de liber schimb între UE şi Canada (CETA). Aceasta ar înseamna practic că acordul ar fi aplicat înainte ca parlamentele naţionale să aibă şansa de a-l vota, informează Friends of the Earh Europe (FoEE), cea mai mare reţea de activism civic din Europa, ce reuneşte 30 de organizaţii naţionale şi mii de organizaţii locale.

FoEE, Uniunea Serviciilor Publice Europene şi Reţeaua Europeană Anti-Sărăcie se declară împotriva aplicării acestei înţelegeri înainte ca parlamentele naţionale să se pronunţe şi cer Consiliului European să revină asupra acestei decizii care va crea un precedent periculos ce s-ar putea aplica şi tratatului UE- SUA, TTIP.

De asemenea, cele trei grupuri îşi exprimă îngrijorarea cu privire la efectele negative pe care le-ar avea acordul asupra salariaţilor, mai ales asupra celor cu venituri mici, asupra modului în care acordul va afecta drepturile sociale şi mediul. Principala îngrijorare derivă din includerea în acest tratat a unei noi propuneri pentru soluţionarea disputelor între state şi investitori, Investment Court System (ICS).

Potrivit activiştilor şi sindicatelor, ICS este practic o versiune "rebranduită" a controversatului mecanism ISDS, care permite corporaţiilor să conteste la curţi internaţionale de arbitraj private, legile naţionale care nu le convin. De exemplu, dacă un Parlament naţional votează o lege ce ar afecta o investiţie şi profitul unei companii, aceasta din urmă ar avea dreptul să intenteze un proces împotriva legii potrivnice. Procesele vor fi judecate nu de instanţe de judecată publică, teoretic imparţiale, ci de o curte de arbitraj. Deciziile acestor curţi de arbitraj nu pot fi atacate cu apel şi presupun, de regulă, penalităţi foarte mari pentru guverne, suportate finalmente, de cetăţenii cotizanţi la bugetele de stat.

Vorbind despre pericolele ICS, Fabian Horne, trade campaigner la Friends of the Earth Europe a declarat: "CETA conţine dispoziţii periculoase cu privire la investiţii periculoase pentru mediu şi sănătatea omului. Acest ICS este pur şi simplu o versiune "rebranduită" a toxicului ISDS exclus anul trecut din tratatele bilaterale majore după proteste publice şi nu ar trebui, în niciun caz, să fie aplicat cu titlu provizoriu înainte ca parlamentele naţionale să poată avea un cuvânt de spus. Guvernele şi parlamentarii trebuie să respingă acordul pentru a proteja procesele democratice de luare a deciziilor."

"Serviciile publice nu sunt excluse din cadrul CETA.", a declarat la rândul său, Jan Willem Goudriaan de la European Public Services Union, care susţine campania StopCETA. "Listarea negativă înseamnă că totul este inclus, cu excepţia situaţiei în care este exclus în mod explicit. Această abordare de tipul "nominalizează sau pierzi" ameninţă democraţia şi dreptul autorităţilor locale de a defini serviciile publice în funcţie de nevoi. "

Sergio Aires, Preşedinte al Reţelei Europene Anti-Sărăcie şi-a exprimat şi el îngrijorarea faţă de impactul negativ pe care CETA îl va avea supra serviciilor publice şi a drepturilor sociale, opinând că acesta va duce la creşterea sărăciei şi inegalităţii.

"Parlamentele naţionale trebuie să protejeze interesele persoanelor vulnerabile, inclusiv a persoanelor care se confruntă cu sărăcia şi excluziunea socială. Aplicarea CETA la acest mod ar crea un precedent foarte periculos pentru TTIP ".

Cele trei organizaţii cer factorilor de decizie să respingă CETA , pe motiv că acest tratat conţine prevederi care ar ameninţa serviciile publice, reglementările de mediu şi procesul democratic de luare a deciziilor la nivel naţional.

Amintim că milioane de europeni şi-au exprimat de-a lungul anilor îngrijorarea că CETA şi TTIP ar putea contracara periculos eforturile guvernelor de combatere a schimbărilor climatice şi de protecţie a cetăţenilor prin legislaţie specifică. Statele ar fi obligate să plătească milioane, în compensaţie pentru corporaţii care îşi pierd din profituri datorită unor legi care protejează interesele naţionale în domeniul mediului, salarizării, sănătăţii, protejării agriculturii naţionale etc. însă îi dezvantajează pe învestitori.

În pofida opoziţiei publice faţă de CETA şi TTIP, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, le-a spus liderilor UE la începutul acestei luni că CETA ar intra în competenţa exclusivă a executivului UE şi, prin urmare nu e nevoie să fie ratificat de către cele 28 de parlamente naţionale ale UE, au declarat surse de la Bruxelles agenţiei de ştiri germane DPA.