UE vrea să excludă parlamentele naţionale de la ratificarea CETA

Comisia Europeană intenţionează, potrivit unor surse, să forţeze ratificarea acordului de liber schimb între Canada şi UE, cunoscut sub numele de CETA, fără a da parlamentelor naţionale ale ţărilor UE dreptul de a-şi spune părerea asupra lui, scrie Deutsche Welle.
Jean Claude Juncker
Jean Claude Juncker (Pablo Blazquez Dominguez/Getty Images)

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, le-a spus liderilor UE marţi că CETA ar intra în competenţa exclusivă a executivului UE şi, prin urmare nu e nevoie să fie ratificat de către cele 28 de parlamente naţionale ale UE, au declarat surse de la Bruxelles agenţiei de ştiri germane DPA.

Juncker ar permite, totuşi, parlamentarilor naţionali şi miniştrilor din toate statele membre să "controleze" acordul de comerţ liber cu Canada, a raportat agenţia de ştiri.

Finalizat în 2013, CETA a fost la acel moment descris de către Comisia Europeană ca o "realizare remarcabilă, un punct de reper pentru economia transatlantică" şi un model pentru negocierea unui acord de liber schimb cu Statele Unite ale Americii, cunoscut sub numele de Parteneriatul Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP).

Comisarul pentru comerţ, Cecilia Malmstrom speră că CETA va fi adoptat înainte de sfârşitul lunii octombrie, când ar putea fi semnat în cursul unei vizite planificate la Bruxelles de către prim-ministrul canadian Justin Trudeau.

Opoziţia faţă de tratatele de liber-schimb

Preşedintele Comisiei, Juncker, susţine că dacă se va permite parlamentelor naţionale să aibă un cuvânt de spus în privinţa ratificării CETA, credibilitatea blocului UE va fi pusă la îndoială iar procesul va fi paralizat. Se estimează că trecerea CETA prin parlamentele naţionale ar putea dura cel puţin patru ani.

Cu toate acestea, majoritatea statelor membre ale UE văd CETA ca pe un acord "mixt", ceea ce înseamnă că fiecare ţară va trebui să-l treacă prin parlamentul naţional.

O controversă majoră asupra problemei competenţei a izbucnit la întâlnirea miniştrilor comerţului din UE din mai, la Bruxelles, câţiva miniştri exprimându-şi neîncrederea cu privire la Bruxelles. "În Austria, avem un grad de neîncredere destul de ridicat", a declarat vice-cancelarul Reinhold Mitterlehner după întâlnire. "Cred că partea comercială a CETA este foarte, foarte bună şi este regretabil faptul că, în momentul de faţă, totul este pus în aceeaşi barcă şi că, eventual, întreaga barcă se va răsturna."

Comisia Europeană, care negociază acorduri comerciale în numele celor 28 de state membre ale UE, şi Canada spun că CETA ar putea creşte rata schimburilor comerciale dintre cele două părţi cu aproximativ 20 de procente.

Cu toate acestea, acordul se confruntă cu o opoziţie puternică din partea unor grupuri ale societăţii civile şi a unor sindicate, care susţin că CETA este la fel de periculos ca TTIP, acordul comercial planificat între UE-SUA. Ei spun că aceste tratate favorizează multinaţionalele, acordându-le şi mai multă putere, fiind o ameninţare la adresa democraţiei.