Traian Băsescu, după summitul NATO: Ne-am făcut treaba, România este în siguranţă

Traian Băsescu, 31 ianuarie 2014
Traian Băsescu, 31 ianuarie 2014 (Sean Gallup / Getty Images)

"Toate obiectivele României au fost atinse", a declarat vineri preşedintele Traian Băsescu, după summitul NATO din Ţara Galilor, adăugând că evenimentul a fost unul extrem de important, în cadrul acestuia prefigurându-se noile misiuni ale alianţei de după intervenţiile din Afganistan.

"Evenimentele din ultimele luni au creat condiţii ca NATO să se manifeste în primul rând ca o organizaţie care îşi exercită misiunea fundamentală de a apăra proprii membri", a afirmat şeful statului, explicând că, deşi foarte mulţi au pus sub semnul întrebării legătura transatlantică înainte de summit, rezultatele demonstrează că nu există şef de stat sau de guvern care să nu fi înţeles misiunea fundamentală a NATO.

"Aş spune că e un summit al solidarităţii, care a revitalizat organizaţia şi care dă un semnal extrem de puternic că, la orice risc, cât de mic, în legătură cu membrii alianţei, toată organizaţia e gata să funcţioneze, să-şi îndeplinească misiunea fundamentală. Mai este un mesaj, dincolo de cel de solidaritate, cel că libertatea nu e gratis şi asta trebuie să înţeleagă toţi demagogii, indiferent unde se află în interiorul acestei organizaţii", a declarat preşedintele, citat de Hotnews.ro

În contextul în care NATO a aprobat, în cadrul summitul, înfiinţarea unui comandament pe teritoriul României, Traian Băsescu a afirmat că "în ce ne priveşte, am avut un set de obiective şi o spun fără nicio reţinere, toate au fost atinse".

Şeful statului a explicat că "a fost o muncă inter-instituţională relativ îndelungată, lansată odată cu hotărârea CSAT din 2013 prin care România cerea NATO realizarea planurilor de contingenţă, moment de la care s-a început o muncă în care a fost implicat Ministerul Apărării, Externele, preşedinţia, ca lider al problematicii de securitate, structurile de informaţii etc, iar obiectivele au fost dezvoltate pe măsura evoluţiilor din Ucraina, depăşind cu mult obiectivele noastre finale obiectivul iniţial, planul de contingenţă".

"Summitul a adoptat 20 de documente, din care 5 sunt publice şi 15 nu. Unele afirmaţii va trebui să le credeţi şi să nu le cercetaţi", a mai adăugat preşedintele.

Cele cinci documente publice sunt comunicatul summitului, declaraţia privind relaţia Transatlantică, care arată angajamentul SUA pentru Europa şi reciproc, declaraţia comună NATO-Ucraina, declaraţia privind Afganistanul şi declaraţia privind forţele armate.

Declaraţia vizând relaţia Transaltantică stabileşte şi obligaţia statelor de a reveni la finanţarea cheltuielilor de apărare cu 2% din buget şi 20% din acest buget pentru echipamente, a declarat preşedintele, dând astfel conţinut declaraţiei anterioare conform căreia "libertatea nu este gratis."

Abordând subiectul obiectivelor României, regăsite în documentele summitului, preşedintele Băsescu a precizat că la summit a fost adoptat planul de acţiune (RAP) prin care s-a decis prezenţa NATO pe teritoriul statelor de la graniţa de est, inclusiv pe teritoriul României.

"Foarte mulţi au vorbit de noi baze militare în România. România are două baze militare în România: Deveselu şi Kogălniceanu. Planul de acţiune măreşte prezenţa militară în România", a explicat Traian Băsescu, precizând că ţara noastră are pe teritoriul său 1.400 de militari americani, dintre care, 600 sunt puşcaşi marini.

"Aceste efective vor creşte. Vom avea o structură de comandament NATO. România figurează ca fiind stat care a oferit facilităţi pentru un comandament NATO, de dimensiuni acceptabile", a mai declarat preşedintele.

"Cu SUA, bilateral, e o ofertă directă a SUA făcută de Obama, crearea unui centru de antrenament şi exerciţii navale la Marea Neagră, împreună cu flota României şi Bulgariei. Acest centru va fi tot timpul alimentat cu nave din flota militară a SUA, chiar azi a intrat un distrugător în port la Constanţa", a mai adăugat Traian Băsescu, precizând că, pentru România, este extrem de important că Marea Neagră este evidenţiată în documentele summitului, cu o dimensiune importantă a securităţii euro-atlantice, ca urmare a evenimentelor din ultima perioadă din Ucraina.

"Marea Neagră e recunoscută în documente ca având o importanţă deosebită pentru securitatea euro-atlantică. În susţinerea atingerii acestui obiectiv am argumentat cu arcul de conflicte îngheţate din jurul marii", a afirmat preşedintele.

Întrebat de jurnalişti dacă angajamentul NATO faţă de Ucraina este suficient, preşedintele Băsescu a declarat că NATO nu s-a angajat la niciun sprijin militar pentru Ucraina, ci pentru statele membre din flancul estic.

"Sunt patru fund-trust-uri pentru Ucraina, dar nu înseamnă intervenţie militară. Cred că pentru destabilizarea unor state membre NATO măsurile luate azi sunt destul de solide, în ce priveşte Ucraina elementul de descurajare îl reprezintă sancţiunile. Să sperăm că luni, la Bruxelles, şi UE va face pasul următor, o nouă faza din pachetul trei de sancţiuni, la adâncirea lor. Eu unul nu sunt încrezător în armistiţiul semnat azi, dimpotrivă nu văd o evoluţie favorabilă pentru integritatea teritorială a Kievului, dând de-o parte Crimeea, mă tem că o să plece şi bucaţele din sud într-o Transnistrie mult mai mare a Ucrainei", a susţinut Traian Băsescu.

Întrebat şi despre Republica Moldova, preşedintele a afirmat că a fost o bătălie a României să introducă Moldova în două programe, crearea unei platforme de interoperabilitate a armatei sale cu armatele NATO şi construirea capabilităţii de apărare a Moldovei.

"Republica Moldova rămâne responsabilă să vadă în ce măsură va utiliza aceste facilitaţi, pe care Ucraina nu le-a primit. A fost bătălia noastră pentru România şi Georgia" a explicat Băsescu.