Torţionarul Florian Cormoş nu regretă crimele făcute

ICCMER a depus, marţi, la Parchetul de pe lângă ICCJ, plângere penală împotriva lui Florian Cormoş, fostul comandant al Coloniei de muncă de la Cernavodă, acesta fiind acuzat de crime împotriva umanităţii. Cel puţin 115 persoane au murit la Cernavodă în perioada în care Cormoş era şeful coloniei, cu toate că a deţinut comanda coloniei numai 4 luni.

Căpitanul în rezervă Florian Cormoş este al treilea torţionar care este pus sub urmărire penală. Primii doi torţionari acuzaţi de procurori de genocid sunt Alexandru Vişinescu, fost comandant al închisorii Râmnicu Sărat, şi Ion Ficior, fostul şef al lagărului de muncă de la Periprava.

Florian Cormoş a fost comandant al Coloniei de muncă de la Cernavodă în perioada 1952 - 1953 şi conform informaţiilor date de Institut, regimul pus în aplicare de Florin Cormoş a dus la moartea a 115 persoane.

"Unicitatea acestui caz este dată de numărul mare de decese. În patru luni, timp în care a deţinut comanda coloniei, a provocat şi un mare număr de infirmităţi permanente. 115 decese înregistrate în timpul mandatului său, 30 de decese pe lună", a declarat, marţi, Andrei Muraru, director IICCMER.

"Aproximativ 29 la sută dintre decese au fost înregistrate la grupa de vârstă 40-49 de ani, iar media de vârstă a tuturor celor decedaţi a fost de 42,8 ani. Din totalul deceselor înregistrate, cel mai tânăr decedat avea 20 de ani, iar cel mai în vârstă 66 de ani", a mai arătat Muraru.

"Deţinuţii nu erau echipaţi corespunzător pentru muncile efectuate, deşi erau obligaţi să suporte condiţii meteorologice extreme; scoaterea la muncă a celor ce sufereau de epilepsie; obligarea deţinuţilor de a depăşi norma de muncă şi pedepsele crunte primite pentru nesupunere. Între pedepsele aplicate se numără: izolarea (carceră) pe timp de iarnă a deţinuţilor, îmbrăcaţi sumar; bătăi cu pumnii, cazmaua, lopata, cureaua de la ventilatorul tractoarelor, pedepsirea unor deţinuţi de a sta cu picioarele în apa îngheţată, legarea unor deţinuţi de mâini şi ţinerea lor în timpul iernii în zăpadă şi carcere, dezbrăcaţi, folosirea unor instalaţii electrice pentru electrocutarea unor deţinuţi, alergarea cu cai a deţinuţilor, călcarea lor cu copitele, precum şi dezbrăcarea şi tăvălirea lor prin mărăcini, asasinarea prin împuşcare şi profanarea cadavrelor deţinuţilor", a mai arătat Muraru.

Cine este torţionarul Florian Cormoş

Florian Cormoş s-a născut la 8 martie 1927, în satul Şisterea, comuna Cetariu, judeţul Bihor. El a ocupat mai multe funcţii în aparatul represiv comunist.

A fost repartizat la Centrul de Triere Ghencea - Bucureşti (6 martie-16 iunie. 1950), apoi a fost, pe rând, şef de Birou Producţie la Unitatea de Muncă nr. 1 Capul Midia (iunie 1950-20 octombrie 1950), locţiitor comandant pentru spate la Columbia - Cernavodă (20 octombrie 1950-1 noiembrie 1951), comandant la Colonia de Muncă Km. 8 Saligny (1 noiembrie 1951-15 martie 1952), locţiitor comandant la Colonia de Muncă Culmea (15 martie–17 decembrie 1952), comandant la Colonia de muncă Columbia - Cernavodă (20 decembrie 1952-17 aprilie 1953).A ocupat funcţia de şef al Biroului Administrativ Gospodăresc al Coloniei de Muncă Poarta Albă (15 octombrie 1953-2 martie 1954).

În prezent, Florian Cormoş are vârsta de 87 de ani şi nicio remuşcare. "Şi ce? Că am dat o palmă la deţinuţi, da' i-am omorât? Puteţi să mă împuşcaţi acum, nu-mi pasă”, a decarat Florian Cormoş senin într-un interviu pentru Gândul, despre ororile din lagărul pe care l-a condus.

Cormoş, unul dintre cei mai cruzi torţionari

Din documentele identificate de IICCMER reiese faptul că, în perioada amintită, lt. Cormoş Florian este responsabil de decesul a 142 de deţinuţi. Din cercetările făcute acum rezultă, însă, că au fost identificate 115 certificate de deces. Este de menţionat faptul că o altă anchetă din 1968 arată că în multe cazuri, comandanţii lagărelor nu înregistrau morţii.

Condiţiile la care erau supuşi deţinuţii în colonia de muncă de la Cernavodă erau foarte dure: băgarea la carceră a deţinuţilor numai în cămaşă şi indispensabili pe timp de ger"; 20-30 de zile de carceră, fără ca deţinutul să fie scos câte o oră pe zi pentru plimbare, ci numai de 2 ori în 24 de ore pentru necesităţi", în condiţiile în care maximum de zile de carceră prevăzute de regulament era 15; raţie numai 100 de grame pâine şi ceai o dată pe zi; majoritatea deţinuţilor pedepsiţi aveau şi lanţuri de picioare.

Numărul mare de morţi care s-a înregistrat la Cernavodă a atras atenţia Ministerului de Interne din perioada respectivă, iar în iunie 1953, s-a deschis o investigaţie oficială.

În 1953, Florian Cormoş a fost condamnat de un tribunal militar la pedeapsa cu moartea.

Florian Cormoş a făcut mai puţin de patru ani de puşcărie

Pedeapsa cu moartea a fost transformată în pedeapsa cu munca silnică pe viaţă. În total, Florian Cormoş a făcut mai puţin de patru ani de puşcărie, în august 1957, fiind amnistiat.

Procesul de care a avut parte Florian Cormoş a fost de faţadă. După ce a ieşit din penitenciar, a avut o lună de concediu la un sanatoriu al MAI, iar anii petrecuţi după gratii au fost consideraţi vechime în muncă. A fost repus în funcţiile deţinute anterior condamnării şi a activat în cadrul sistemului penitenciar până în 1968.