Tiraspolul îşi negociază alipirea la ruşi. Moscova loveşte în Kiev şi Chişinău

Liderul separatist de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk.
Liderul separatist de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk. (VADIM DENISOV/AFP/Getty Images)

Liderul separatist de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk se află într-o "vizită" la Moscova, în contextul în care Guvernul rus examinează, într-o reuniune specială, situaţia din regiunea transnistreană.

Transnistria a ajuns pe lista de priorităţi a guvernului rus imediat după referendumul din Crimeea. Deşi a fost considerat ilegal de Ucraina şi ţările UE, referendumul i-a oferit lui Putin pretextul perfect pentru a consfinţi, marţi, printr-un decret anexarea Crimeei la Rusia. În aceeaşi zi în care Putin a semnat decretul de alipire a Pensinsulei Crimeea, preşedintele autoproclamatului legislativ de la Tiraspol, Mihail Burla, a solicitat Rusiei să analizeze posibilitatea de a alipi şi Transnistria federaţiei Ruse.

În consecinţă, guvernul rus examinează astăzi situaţia cetăţenilor ruşi stabiliţi în regiunea transnistreană. Ieri, la Iaşi, într-o conferinţă de presă cu preşedintele României, preşedintele Moldovei, Nicolae Timofti a afirmat că „nu se aşteaptă că va fi o hotărâre în favoarea Moldovei, dar că speră că nu va fi mai rău decât acţiunile întreprinse de Rusia în privinţa Crimeei”. Reafrimând dorinţa Moldovei de a semna cât mai curând acordurile de asociere cu UE, Timofti a părut resemnat cu pierderea Transnistriei, exprimându-şi totuşi speranţa că Federaţia Rusă îşi va schimba poziţia, luând în considerare criticile comunităţii internaţionale.

Moscova nu pare însă deloc sensibilizată sau speriată de criticile Occidentului, ci îşi vede netulburată de treburile ei. Duma de Stat de la Moscova se reuneşte astăzi într-o sesiune specială pentru a ratifica acordul care face ca regiunea ucraineană anexată Crimeea să devină parte din Federaţia Rusă şi dezbate şi dosarul transnistrean.

Mai mult, Moscova, care neagă că ar încerca să refacă prin forţă graniţele fostei URSS, aşa cum este acuzată de ţările din vest, şi-a exprimat miercuri, "îngrijorarea" cu privire la "tratamentul" la care este supusă minoritatea de etnie rusă din Estonia, comparând politica limbilor minoritare de la Tallinn cu cea de la Kiev.

”Limba n-ar trebui să fie folosită pentru a segrega şi a izola grupuri”. Rusia este ”îngrijorată de paşii luaţi în această direcţie atât de Estonia cât şi de Ucraina”, a declarat un diplomat rus în timpul Consiliului pentru Drepturile Omului al Naţiunilor Unite de la Geneva, la doar o zi după ce Putin a anunţat anexarea Crimeei în scopul protejării etnicilor ruşi.

"Dosarul transnistrean" oferă Moscovei ocazia de a lansa un nou atac la adresa autorităţilor de la Kiev. Vicepremierul rus Dmitri Rogozin, emisarul special al Kremlinului în dosarul transnistrean, a acuzat, marţi, Ucraina că a blocat la frontieră trenuri cu mărfuri destinate forţelor ruse de "menţinere a păcii" din Transnistria şi că interzis accesul unor cetăţeni ruşi din regiunea separatistă pe teritoriul ucrainean.

Autorităţile ucrainene neagă toate acuzaţiile ce i se aduc, însă acuzele Moscovei la adresa Kievului au bătaie lungă şi vizează şi politica pro-europeană a guvernului moldovean. Rogozin acuză că apropierea Moldovei de structurile UE va complica şi mai mult situaţia din Transnistria, pământ care "nu mai este pământ moldovenesc."

"Situaţia se va complica şi mai mult în cazul în care Republica Moldova va semna Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Chişinăul nu se gândeşte aproape deloc la Transnistria şi toate acţiunile conducerii Republicii Moldova arată că Transnistria, de fapt, nu mai este pământul R.Moldova. Ne vom baza pe aceste fapte şi vom trage propriile concluzii", a declarat Rogozin, citat de Hotnews.