Occidentul acuză China de moartea unei disidente. China îi critică dur intervenţia

China critică amestecul statelor occidentale în treburile ei interne, sub "pretextul" drepturilor omului, după ce un nou scandal a afectat grav imaginea regimului de la Beijing. Ministerul chinez de externe a luat luni poziţie împotriva criticilor aduse de occident Chinei, în legătură cu moartea suspectă a disidentei Cao Shunli, o activistă pentru drepturile omului care s-a îmbolnăvit grav după ce a fost aruncată în închisoare, unde a fost supusă tratamentelor abuzive şi privarii de tratament.

Cao Shunli a fost reţinuţă în septembrie 2013, pe aeroportul de la Beijing, în timp ce se pregăteau să plece la Geneva, pentru a lua parte la un program de training al Consiliului ONU pentru Drepturile Omului. Pe 21 octombrie, Cao a fost arestată (şi) oficial, sub acuzaţia de "încercări de a provoca dispute şi a crea tulburări" şi a fost aruncată în detenţie. Cao mai fusese închisă şi în 2012, după ce împreună cu alţi activişti ceruse autorităţilor chineze să prezinte Naţiunilor Unite "Planul Naţional pentru drepturile omului." Cao a mai cerut ca cetăţenii să fie invitaţi să ia parte la elaborarea acestui plan. Răspunsul autorităţilor a constat în arestarea activiştilor care ceruseră asemenea "enormităţi."

La mijlocul lui februarie 2014, Cao Shunli a ajuns în stare critică în spital. Conform organizaţiei Human Rights din China, Shunli ar fi suferit de tuberculoză şi boli ale ficatului. Fratele activistei a declarat pentru BBC că sorei lui i s-a refuzat dreptul la îngrijire şi tratament pe perioada încarcerării. "Principala ei problemă a fost malnutriţia, şi asta s-ar fi putut rezolva foarte uşor".

Vineri, Cao Shunli a decedat, iar ţările occidentale au acuzat China pentru acest nou abuz al drepturilor omului: "Autorităţile chineze au astăzi sânge pe mâini", a acuzat organizaţia Amnesty Internaţional, într-un comunicat, în timp ce SUA au anunţat sâmbătă că sunt "profund tulburate" de moartea lui Cao Shunli. La rândul său, reprezentantul UE pentru Afaceri Externe, Catherine Ashton, s-a declarat "profund întristată" de moartea lui Cao Shunli.

După toate aceste critici, Ministerul de Externe din China a dat luat poziţie prin purtătorul de cuvânt Hong Lei, informând "opinia publică internaţională" că Shunli, în vârstă de 52 de ani a decedat din cauza unei disfuncţii multiple de organe provocate de o tuberculoză şi de o pneumonie acută, "în pofida tuturor eforturilor depuse pentru a fi salvată." China a catalogat informaţiile despre privarea de tratament a disidentei drept "eronate" şi a criticat dur intervenţia ţărilor occidentale în "treburile ei interne", sub "pretextul" drepturilor omului.

"Ne opunem ţărilor în cauză de a interveni în suveranitatea judiciară a Chinei şi independenţei, prin invocarea drepturilor omului ", a mai declarat Hong Lei.

Amnesty Internaţional: Autorităţile chineze au astăzi sânge pe mâini

Aceasta nu este prima dată când autorităţile chineze sunt acuzate ca-i omoară, prin tratamente abuzive, pe disidenţi. Cazul lui Shunli nu este unul izolat. Sute de mii de prizonieri de conştiinţă - disidenţi, activişti, tibetani, persoane ce îmbrăţişează credinţe spirituale - mor în China din cauza abuzurilor la care sunt supuşi.

Regimul de la Beijing este acuzat de ani de zile de trafic de organe de la deţinuţi. Rapoarte independente au scos la iveală că în China se transplantează anual în jur de 47.000 de organe a căror provenienţă nu poate fi justificată oficial. În urma investigaţiilor independente, bazate pe mărturii ale medicilor chinezi fugiţi din ţară, ale supravieţuitorilor lagărelor de muncă din China şi ale unor vestici care au călătorit în China în scopul obţinerii organelor de transplant, a rezultat că o mare parte din organele transplantate în China provin de la prizonieri de conştiinţă omorâţi la comandă, pentru profit.

Conform rapoartelor publicate de fostul secretar de stat canadian pentru Asia-Pacific, David Kilgour şi de avocatul David Matas, în China există o "bancă vie" de organe constând din sute de mii de practicanţi Falun Gong, practica spirituală ce a apărut în 1992 în China, promovând valorile morale şi renaşterea spirituală a poporului chinez. Aruncaţi în închisoare pentru "vina" de a crede în valori morale într-un stat ateu şi pentru că erau mai mulţi decât membrii partidului comunist, practicanţii Falun Gong au fost bătuţi, torturaţi şi folosiţi ca bancă de organe. Recoltarea de organe de la oameni sănătoşi are loc în spitale de stat, sub patronajul regimului de la Beijing.

Pe 12 decembrie 2013, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie prin care cere Chinei „încetarea imediată a recoltării forţate de organe de la prizonieri de conştiinţă”, precum şi o anchetă completă şi pedepsirea celor responsabili de astfel de practici inumane. România şi-a exprimat poziţia prin europarlamentarul Monica Macovei care a susţinut în timpul dezbaterilor că „extragerea de organe fără consimţământ prealabil şi liber se întâmplă în China chiar sub ochii noştri” şi a cerut UE să intervină pentru salvarea oamenilor inocenţi omorâţi în China pentru organele lor şi să impună sancţiuni autorităţilor chineze.