Tinerii din Franţa nu sunt convinşi de niciunul dintre candidaţii la alegerile prezidenţiale

Tinerii din Franţa, aşa-numita "Generaţie Y", nu sunt convinşi de niciunul dintre candidaţii la alegerile prezidenţiale, simţindu-se ignoraţi şi umiliţi, relatează Euronews.

Franţa are circa 13 milioane de tineri (aproximativ o cincime din populaţie), cu vârste sub 30 de ani, ce formează Generaţia Y.

Numiţi şi "nativi digitali" - crescuţi odată cu internetul - ei sunt conectaţi în permanenţă, informaţi, dar au sentimentul din ce în ce mai intens că sunt neglijaţi de generaţiile mai în vârstă, care nu îi ajută să îşi găsească de muncă, locuinţe sau să aibă perspective.

Ophelie Latil are 28 de ani. În curând îi va expira contractul de muncă, încheiat pe perioadă determinată, iar perspectivele de a fi angajată pe perioadă nedeterminată sunt scăzute. Tânăra face parte din mişcarea "Generation Precaire" (generaţia precară) şi spune că este vorba de o generaţie de sacrificiu, care plăteşte atât pentru criza economică, cât şi pentru baby boomul din deceniile trecute.

"Este o umilinţă. Ideea că am studiat, am investit mult, le-am cerut altora să investească în noi, atât financiar, cât şi emoţional şi chiar am crezut ce ni s-a spus în şcoală şi în timpul practicii", explică Ophelie.

"Spun 'Vei vedea, vei câştiga 40.000 de euro pe an. Un viitor glorios te aşteaptă'. Şi abia la final îţi dai seama că ai datorii, că nu poţi găsi o locuinţă, nu îţi poţi găsi un loc de muncă şi singurele ofere sunt de voluntariat, nici măcar contractele pe perioadă determinată. Problema este că nimeni nu îţi spune că în Franţa mai puţin de 10% dintre cei care fac practică primesc la final un contract pe perioadă nedeterminată. Aşa că 90% sfârşesc prin a-şi căuta de muncă în continuare", adaugă ea.

Michael Attia are 29 de ani şi este şomer. Compania unde a lucrat în ultimele 18 luni a dat faliment.

La fel ca Ophelie, şi el face parte din "Generation Precaire". Şi la fel ca Ophelie, şi el simte că generaţia sa este supraeducată, supracalificată, dar prea puţin plătită, uneori chiar deloc plătită.

Iar în ceea ce priveşte alegerile prezidenţianle, Generaţia Y a venit cu o idee originală pentru a evalua candidaţii.

Standard and Poor’s, Moody’s and Fitch – aceste nume au ajuns să simbolizeze frustrarea celor care simt că au pierdut controlul în faţa acestor agenţii de evaluare care, decenii la rând, au pus un rating pentru tot, de la bănci, la produse, la ţări.

Însă pentru Generaţia Y răspunsul este "Tânăr şi Sărac", o nouă agenţie, care evaluează fiecare candidat la preşedinţie pe baza propunerilor vizând tineretul - de la locuri de muncă, la integrare socială - iar notele nu sunt bune.

"Nu am vrut să auzim nişte propuneri vagi de campanie, fără substanţă. Vrem ca toţi candidaţii să intre mai în profunzime, să îşi detalieze propunerile pentru ca, în final, aceste propuneri că poată ajuta tinerii să intre pe piaţa muncii, să participe activ şi să se integreze în societatea de astăzi", a subliniat Michael Attia.

Astfel că tinerii nu sunt convinşi că pot fi reprezentaţi de vreunul dintre candidaţii actuali. Un sondaj recent a arătat că numai 20% dintre tinerii francezi cred că politica le poate îmbunătăţi viaţa.

În Franţa, la fel ca în majoritatea Europei, cei sub 30 de ani au fost afectaţi cel mai puternic de criza economică. O generaţia a cărei principală grijă o reprezintă locurile de muncă. Şi nu este vorba numai de cei din oraşe.

În satul francez Bourg-en-Bresse, din apropiere de graniţa cu Elveţia, Gael Teissier conduce o fermă de capre împreună cu unchiul şi mătuşa sa. Are 26 de ani.

Gael recunoaşte că este norocos. Îşi iubeşte ferma, dar nu este uşor. Taxele mari, preţurile fluctuante şi lipsa de susţinere politică pentru o industrie care a fost mult timp mândria Franţei îl fac să privească promisiunile de campanie cu scepticism.

"Nu simţim că ne dau cu adevărat atenţie. Merg în oraşe şi este bine, dar aici nu am văzut niciun candidat la preşedinţie. Avem oficiali locali aleşi sau deputaţi care vin aici în mod regulat şi sunt implicat. Dar când ajungi la un nivel mai crescut, ei bine, noi nu incendiem maşini şi este trist că se întâmplă aşa, pentru că avem multe lucruri de spus", a adăugat el.

Dorinţa de a fi ascultată este o trăsătură comună pe care o împărtăşesc membrii Generaţiei Y din zona urbană şi din cea rurală.

În ultimii 20 de ani, numărul fermierilor mai tineri de 30 de ani a scăzut cu peste 50%. În prezent sub 25.000 de tineri vor să lucreze în agricultură.

Senzaţia că generaţia tânără nu este înţeleasă nu este nimic nou. Însă absenteismul în rândul alegătorilor tineri din Franţa va ajunge, potrivit sondajelor, la un nivel record la prezidenţialele de anul acesta. Peste o treime dintre ei spun că nu vor vota.

Un semnal că, din punctul de vedere al Generaţiei Y, politicienii trebuie să ofere mai multe răspunsuri.