Sarkozy şi Hollande nu dau atenţie FMI
alte articole
Conservatorul Nicolas Sarkozy şi socialistul François Hollande, favoriţi pentru a-şi disputa preşedinţia Franţei în 6 mai, păcătuiesc prin optimism în previziunile economice ale programelor lor electorale. Şi amândoi fac pe surzii în faţa curei de austeritate sugerate de Fondul Monetar Internaţional (FMI), una din instituţiile care cunoaşte cel mai bine economia franceză. Doi foşti miniştri de finanţe de la Paris s-au succedat în ultima vreme la conducerea instituţiei: socialistul Dominique Strauss-Kahn şi conservatoarea Christine Lagarde, notează joi ziarul Las Provincias.
În ajunul primului tur al alegerilor de duminică 22 aprilie, FMI a prognozat o creştere pentru Franţa de 1% în 2013, mult mai scăzut decât expectativele lui Sarkozy şi Hollande. Candidatul la un nou mandat prezidenţial şi aspirantul la alternanţă supun verdictului urnelor programele lor construite pe o ipoteză de creştere prea optimistă, de 1,7% pentru anul viitor. Iar pentru 2014 mizează chiar pe o creştere de 2%. În timp ce estimările organismului din Washington pun în chestiune angajamentul asumat de ambii candidaţi de a reduce deficitul public de circa 4,4% -4,5% la 3% în 2013.
Într-un interviu difuzat de televiziunea BFM, Sarkozy a minimalizat apelul la realitate lansat de FMI. 'Eu am spus că vom realiza o creştere de 1,75 la sută în 2011, contrar tuturor analiştilor, şi am reuşit', a declarat preşedintele care a remarcat că 'FMI îşi revizuieşte prognozele de câte cinci sau şase ori pe an'. 'O aşteptăm pe următoarea....', a comentat el. Ministrul pentru buget, Valérie Pécresse, a ratificat că guvernul francez îşi menţine previziunile de 0,7% pentru 2012 şi de 1,75% pentru 2013. În timp ce FMI prevede o creştere de 0,5 la sută şi, respectiv, de 1 la sută.
În faţa microfoanelor postului France Inter, Hollande a dat de înţeles, că nu are nicio intenţie 'să-şi ajusteze politica la prognozele FMI'. 'Ce spune FMI? Că Europa are creşterea cea mai slabă din lume, cu o recesiune în 2012, iar măsurile de austeritate, dacă sunt confirmate, vor agrava condiţiile de creştere şi nu vor permite redresarea conturilor publice', a declarat el. 'Mă întrebaţi dacă voi spori austeritatea? Răspunsul este nu'. 'Nu pot admite în numele redresării necesare a deficitului să fie aplicate politici care vor agrava condiţiile de creştere şi nu vor permite reducerea datoriei', a subliniat Hollande.
El a fost şi mai tranşant într-un interviu acordat ziarului financiar german Handelsblatt, respingând ca 'austeritatea să fie o regulă timp de zece ani'. În caz de victorie la 6 mai, favoritul la preşedinţia Franţei s-a arătat dispus să blocheze noul pact european asupra disciplinei bugetare, dacă nu este renegociat pentru a include 'un pachet de creştere, activitate, locuri de muncă, cercetare şi inovaţie'. Hollande a calificat drept 'pură operaţiune de relaţii publice' proiectul de înscriere în Constituţia franceză a aşa-numitei 'reguli de aur', care instaurează obligativitatea legală a disciplinei bugetare.
Proiectul său electoral se limitează la supunerea spre aprobare a unei legi de planificare pe cinci ani ai mandatului său, în care statul se angajează să reducă bugetul francez până la echilibrarea sa în 2017. A precizat că poziţia lui este împărtăşită de mulţi lideri europeni, nu doar socialişti, şi i-a citat pe şefii de guvern ai Spaniei, Mariano Rajoy, şi Italiei, Mario Monti, 'îngrijoraţi de soarta ţărilor lor şi de propria soartă. Pentru prima dată alegerile prezidenţiale franceze sunt o alegere europeană. Ce se va decide în Franţa va conta pentru conducerea Europei', a conchis el.
