Timiş: Parcul dendrologic Bazoş, un muzeu al naturii
Niciun turist care poposeşte în Timiş nu ar trebui să piardă şansa de a petrece câteva ore în Parcul dendrologic de la Bazoş, situat la circa 25 de kilometri de Timişoara, unde se află specii de arbori unice în ţară, aduse de peste ocean.
La intrare, vizitatorii sunt întâmpinaţi de un stejar semimilenar, de 30 de metri înălţime, care nu poate fi cuprins de cinci oameni cu braţele deschise.
Ing. Ioan Adam, care se ocupă de îngrijirea parcului, a relatat pentru AGERPRES că în urmă cu circa 30 de ani, parcul era străbătut de un pârâu traversat de podeţe, în care se putea pescui caracudă.
Istoria Parcului de la Bazoş începe în 1909, când au fost aduse aici primele exemplare de arbori de colecţie de la cel mai mare arboretum din lume, cel al Universităţii Harvard.
Parcul a aparţinut familiei Ambrozy până în 1934, când a fost cumpărat de Casa Pădurarilor Statului. Douăzeci de ani mai târziu, acesta a primit statutul de rezervaţie ştiinţifică şi a intrat în administraţia Institutului de Cercetare şi Amenajare Silvică (ICAS).
Terenul mlăştinos dintre Timiş şi Bega, inclusiv pădurea de la Bazoş, erau proprietatea contelui maghiar Ludovic Ambrozy, fost ambasador al Austro-Ungariei în SUA. Între 1909 şi 1914, acesta a adus de acolo mai multe specii exotice de copaci, pe care le-a plantat în pădurea de la Bazoş. Tot atunci a început şi construcţia unui castel în incinta parcului, care a durat până la finele primului război mondial. Prin reforma agrară din 1922, moşia contelui a fost luată de statul român. Acestuia i-a rămas doar castelul, pe care l-a vândut şi a plecat definitiv la Viena.
Din 1984, Parcul dendrologic de la Bazoş este monument al naturii, iar din 1994 este arie protejată pentru ocrotirea biodiversităţii genofondului şi ecofondului. Astăzi, 800 de specii diferite de arbori şi arbuşti, din toată lumea, sunt plantate în parc, unele dintre acestea fiind unice în ţară.
