Templu chinez înlocuieşte statuile Buddha cu statui ale lui Mao Zedong şi ale altor lideri comunişti

Acţiunile Chinei de “sinicizare” a religiei – adică, fie aducerea religiilor sub controlul absolut al Partidului Comunist Chinez, fie eliminarea lor completă - includ o campanie de a-l “extermina pe Buddha”.

Budiştilor le plac statuile care îl reprezintă pe fondatorul credinţei lor, însă regimul comunist urmăreşte să înlocuiască statuile. Un templu budist situat în munţii din provincia Henan a răspuns la presiunea Partidului înlocuind statuile de Buddha cu reprezentări ale unor lideri revoluţionari comunişti, inclusiv Mao Zedong.

Revista online ce promovează libertatea religioasă Bitter Winter a notat în urmă cu peste o săptămână că templul budist cu finanţare privată a avut dificultăţi să obţină un certificat de la guvernul chinez, necesar pentru a funcţiona ca loc de rugăciune autorizat, aşa că s-a reinventat ca o “bază pentru educaţie patriotică”.

Potrivit Bitter Winter:

Proprietarul a elaborat un plan ingenios pentru a face templul funcţional şi oficial: el a înlocuit statuile zeităţilor cu statui ale unor lideri revoluţionari. Şi a funcţionat – biroul local pentru probleme religioase a desemnat templul drept “bază pentru educaţie patriotică roşie” şi susţinătorii Partidului se îmbulzesc la “Templul Buddha al preşedintelui Mao” pentru a se ruga şi a-l venera. Dar nu pe Buddha.

Un steag naţional a fost plasat pe acoperişul templului şi alte două steaguri de o parte şi alta a intrării în templu, lângă statuile ecvestre ale unor foşti lideri revoluţionari: în stânga este Hua Guofeng (1921-2009) – succesorul ales al dictatorului Mao Zedong, fost preşedinte al Partidului Comunist Chinez şi fost premier; iar în dreapta, Dong Biwu (1886-1975), unul dintre fondatorii Republicii Populare Chineze.

Imediat după intrarea în complexul templului, o statuie mare a lui Mao Zedong atrage privirile. În plus, versuri care îl glorifică pe Mao drept un “buddha” sunt gravate la baza statuii: “Stăpânul Mao este noul Împărat de Jad, care controlează cerul, pământul şi lumea umană” şi “Taoismul şi Budismul vor fi atribuite învăţăturilor lui Mao Zedong”.

Reinventarea comunistă extremă a templului aparent include şi adăugarea unui al treilea segment la simbolul ying şi yang: o pană galbenă cu vârful roşu ce reprezintă gloria lui Mao, “soarele roşu” în jurul căruia se învârte lumea. Alţi câţiva eroi comunişti sunt prezentaţi sub formă de statui şi identificaţi drept “buddha”, sub Mao, care este onorat ca “Zeitate Celestă Buddha”. Titlul de “buddha” semnifică “iluminarea” la un adevăr spiritual superior.

Planul pare să fi salvat templul de la demolare, aşa cum s-a întâmplat în cazul multor altor temple, însă vizitatorii au remarcat că este bizar să îl vezi pe dictatorul ateist Mao tratat ca un obiect de venerare într-un templu.

Studenţii budismului se plâng că religia lor a fost golită de esenţă în China prin intermediul interferenţei politice şi a corupţiei, templele antice fiind transformate în obiective turistice şi călugării devenind figuranţi în filme de kung fu.

China continentală modernă produce puţini lideri spirituali budişti influenţi şi guvernul comunist încearcă să îi împiedice pe străini să ocupe acest gol. Guvernul monitorizează cu atenţie învăţăturile religioase şi le cooptează pentru a promova mesaje naţionaliste patriotice şi comuniste.

Chiar şi legendarul Templu Shaolin, unul dintre cele mai recunoscute simboluri ale Budismului Zen în lume, s-a alăturat în 2018 “valului patriotic” şi a înălţat steagul naţional chinez pentru prima dată în 15 secole.

“Budismul urmăreşte să cultive mintea, trupul şi spiritul – ce are acest lucru de a face cu politica? Nu au renunţat călugării din mănăstire la viaţa lumească? Mă simt neconfortabil şi mă gândesc că arborarea steagului naţional la templu este pur şi simplu nepotrivită”, a scris un budist pe una dintre reţele sociale chineze după ce a fost plasat steagul la Templul Shaolin.

În timp ce budismul din China continentală a fost cooptat şi comercializat de Partidul Comunist Chinez şi oficialii locali sunt lihniţi după bani, Budismul Tibetan este văzut ca o ameninţare directă la securitatea statului chinez, un obstacol ce trebuie înlăturat pentru ca Beijingul să poată asimila poporul din Tibet şi să poată şterge identitatea culturală a acestuia.