Express: Creştinii „subminează securitatea naţională”, susţine Beijingul
alte articole
Creştinismul este folosit pentru a „submina” securitatea naţională a Chinei comuniste, a declarat un înalt oficial chinez care a promis că va elimina „stigmatul religiei străine”.
Într-un discurs susţinut luni, Xu Xiaohong a declarat Comisiei de Consiliere din cadrul Congresului Naţional al Poporului faptul că creştinii trebuie să urmeze ceea ce el a numit a fi modelul chinez al religiei. Comisia are în mare parte un rol ceremonial, potrivit Express.co.uk.
Xu a declarat că există multe probleme cu creştinismul în China, inclusiv „infiltrare” din afara ţării şi „locuri de întâlnire private”. El a adăugat: „Forţele anti-China din Occident încearcă să continue să influenţeze stabilitatea socială a Chinei şi chiar să submineze puterea politică a ţării prin creştinism, şi acest lucru este sortit eşecului”.
„În cazul oilor negre individuale care, sub stindardul creştinismului, participă la subminarea securităţii naţionale, noi susţinem cu tărie ca ţara să îi aducă în faţa justiţiei.”
Doar prin eliminarea „stigmatului religiei străine” din sânul creştinismului din China pot credincioşii săi să ajute societatea chineză, a precizat Xu.
El a avertizat: „Doar prin apropierea continuă de tradiţiile frumoase ale culturii chineze, ar putea creştinismul din China să prindă rădăcini în solul fertil al culturii chineze şi să devină o religie recunoscută de cetăţenii chinezi”. Totuşi, Xu nu a menţionat de Revoluţia Culturală a lui Mao, care a urmărit să distrugă cultura tradiţională chineză, să o mutileze şi să o transforme într-o nouă cultură care are la bază ideologia comunistă, putând astfel să promoveze comunismul în lume sub masca culturii chineze.
„Doar prin promovarea şi practicarea valorilor esenţiale ale socialismului ar putea creştinismul nostru să fie cu adevărat potrivit pentru societatea socialistă”, a adăugat Xu.
Constituţia Chinei garantează de ochii lumii libertatea religioasă, însă acest lucru nu a fost niciodată respectat. Iar de când Xi Jinping a fost ales preşedinte al Chinei în urmă cu şase ani, guvernul comunist a înăsprit restricţiile asupra religiilor văzute ca o provocare a autorităţii Partidului Comunist care urmăreşte să controleze fiecare aspect al vieţii cetăţenilor chinezi.
Guvernul comunist suprimă şi în prezent aşa numitele „biserici subterane”, atât protestante cât şi catolice, în pofida aparentelor eforturi de a-şi îmbunătăţi relaţiile cu Vaticanul.
Redutabilul cardinal Joseph Zen a declarat, în octombrie 2018, că acordul încheiat anul trecut între Vatican şi regimul comunist din Beijing cu privire la numirea episcopilor va duce la „anihilarea” Bisericii în China. Într-un articol de opinie pentru New York Times, cardinalul Zen – fost episcop al Hong Kong-ului – a speculat că noul acord, care oferă Partidului Comunist Chinez un rol nespecificat în privinţa numirii episcopilor, este rezultatul naivităţii Papei Francisc. „S-ar putea ca Francisc să aibă simpatie naturală pentru comunişti deoarece, din punctul lui de vedere, ei sunt cei persecutaţi. El nu îşi imaginează că devin persecutori de îndată ce ajung la putere, cum este cazul comuniştilor din China”, a scris Zen.
Beijingul urmăreşte o politică pe care o numeşte drept „sinoizarea” religiei, prin care încearcă să elimine influenţele străine şi să aplice supunerea faţă de Partidul Comunist Chinez.
De asemenea, ceea ce China numeşte a fi un program de de-radicalizare a regiunii vestice Xinjiang a provocat o îngrijorare generală, criticii susţinând că autorităţile comuniste au plasat în lagăre de internare aproximativ un milion de musulmani care locuiesc acolo. Guvernul chinez a insistat că lagărele sunt de fapt centre de pregătire vocaţională, unde uigurii care numesc Xinjiang-ul drept casa lor şi alte populaţii musulmane sunt trimişi pentru a învăţa legea şi limba mandarină.
Totuşi, activişti pentru drepturile omului susţin că centrele respective sunt lagăre de îndoctrinare politică, unde uigurii, cazacii şi alte minorităţi musulmane sunt expuşi la propagandă comunistă şi forţaţi să renunţe la religia lor.
Pe lângă duritatea cu care suprimă intelectuali, avocaţi, ţărani expropriaţi, tibetani, practicanţii Falun Gong, creştini, regimul comunist chinez organizează o industrie macabră de recoltare forţată de organe de la prizonierii de conştiinţă închişi în vastul sistem de lagăre de muncă şi închisori negre.
De-a lungul vremii, Beijingul a menţinut un sistem de lagăre de muncă - construit în timpul lui Mao Tsedun - unde milioane de persoane munceau în condiţii brutale, fără plată, pentru a produce bunuri care se vindeau în lumea liberă.
Restricţiile aplicate asupra religiei au generat temeri în SUA şi în alte ţări.
Săptămâna trecută, în timpul unei vizite în Hong Kong, Sam Brownback, ambasador al SUA pentru libertatea religioasă, a cerut Beijingului să pună capăt persecuţiei religioase.
Brownback a afirmat, în faţa unei audienţe, la Clubul Corespondenţilor Străini din Hong Kong că statul comunist trebuie să respecte dreptul fundamental şi sacru al oamenilor de a avea o credinţă religioasă. De asemenea, el a etichetat tratamentul aplicat minorităţilor ca fiind un „război cu credinţa”, subliniind că este „un război pe care nu îl vor câştiga”, făcând referire la regimul chinez.