Ţările baltice construiesc buncăre de beton, tranşee, şanţuri antitanc împotriva Rusiei
Aproximativ 1 000 de buncăre de beton cu tranşee, şanţuri antitanc, depozite de muniţie şi adăposturi de aprovizionare fac parte dintr-un plan comun de fortificare a 1.000 km de graniţe estice ale statelor baltice, scrie Telegraph.
Dar proiectul de 10 ani de consolidare a apărării împotriva Rusiei ar putea veni prea târziu, potrivit oficialilor din regiune. Aceştia se tem că un acord de pace în Ucraina ar putea îndrepta rapid atenţia Moscovei către cea mai expusă parte a flancului estic al NATO.
„[Vladimir] Putin nu ne va lăsa să aşteptăm aceşti 10 ani”, a declarat Gabrielius Landsbergis, care a fost ministrul de Externe al Lituaniei până în noiembrie.
„Cel mai periculos moment pentru Ţările Baltice va fi imediat după o încetare a focului în Ucraina”, a declarat el pentru The Telegraph.
Comentariile sale au urmat unor avertismente similare din partea liderilor statelor baltice cu privire la faptul că o încetare a focului ar putea avea consecinţe neintenţionate.
Kremlinul a prezentat deja planuri de creştere a producţiei militare şi de redistribuire a trupelor la frontiera de nord-est a NATO dacă Donald Trump va negocia un armistiţiu.
Pentru a-şi consolida „forţa de alarmă”, statele baltice, Polonia şi Finlanda au anunţat recent că se vor retrage dintr-un tratat internaţional de interzicere a minelor antipersonal.
De asemenea, Lituania a părăsit recent un tratat privind bombele cu dispersie. Liderii regionali spun că doresc libertatea de a alege să utilizeze noi sisteme de arme din cauza ameninţării ruseşti.
„Mesajul strategic”, potrivit lui Dovile Sakaliene, ministrul lituanian al Apărării, este că «suntem pregătiţi să folosim absolut orice» pentru a ne apăra împotriva invaziei.
Un raport recent al serviciilor de informaţii daneze a declarat că, odată ce războiul se va opri sau va îngheţa în Ucraina, Rusia va putea să se reînarmeze rapid, să se regrupeze şi să pornească un război împotriva NATO.
Raportul estimează că, în şase luni, Moscova ar putea „purta un război local într-o ţară care se învecinează cu Rusia”. În doi ani, va fi „pregătită pentru un război regional împotriva mai multor ţări din regiunea Mării Baltice”. În cinci ani, va fi capabilă să ducă „un război de amploare” în Europa (fără implicarea SUA).
NATO, stârnită de distrugerile catastrofale din Ucraina şi de atrocităţile comise asupra civililor din oraşele ocupate, a semnat în 2023 un plan de apărare a „fiecărui centimetru” din ţările baltice, cu linii de întărire din Finlanda, Polonia şi Germania.
În prezent, alianţa dislocă forţe multinaţionale de mărimea unui batalion, prin rotaţie, în fiecare stat baltic, pentru a acţiona ca o strategie de apărare de tip „fir-capcană” pentru a descuraja Rusia.
Letonia este apărată de o forţă internaţională condusă de Canada, o brigadă germană protejează Lituania şi aproximativ 1 000 de soldaţi britanici protejează Estonia.
Dar Tallinn, Riga şi Vilnius, care se tem de o invazie fulger, doresc mai mult: înlocuirea grupurilor de luptă „tripwire” cu brigăzi pregătite de luptă şi o prezenţă permanentă a NATO.
În primele luni de război la scara largă în Ucraina, Rusia a reuşit să ocupe până de două ori mai mult decât teritoriul Lituaniei. Aproximativ 6,5 până la şapte milioane de persoane trăiesc în statele baltice combinate. Prin comparaţie, Ucraina avea o populaţie de 41 de milioane înainte de război.
„Ne lipseşte adâncimea strategică. Ruşii s-ar putea deplasa prin întreaga ţară în câteva ore, dacă nu chiar zile. Acesta este motivul pentru care ne apărăm de la primul centimetru”, a declarat Landsbergis. „Uitaţi-vă la Ucraina şi la oraşele lor recucerite, ceea ce au luat înapoi a fost un pustiu”.
