Maia Sandu, la 16 ani de la protestele din 7 aprilie 2009: Adevărul, libertatea şi demnitatea celor care au suferit ne obligă să rămânem vigilenţi

„Trebuie să protejăm împreună ceea ce am câştigat cu atâta curaj: dreptul de a ne construi viitorul în libertate şi pace”, a transmis preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, la 16 ani de la protestele violente din 7 aprilie 2009, când mii de tineri au ieşit în Piaţa Marii Adunări Naţionale (PMAN), în semn de protest împotriva regimului comunist, care obţinuse cel de-al treilea mandat în alegerile din acel an. Protestul, iniţial paşnic, s-a transformat ulterior într-o manifestaţie violentă cu dezordini în masă, iar mii de tineri au fost maltrataţi şi judecaţi în comisariatele de poliţie.

„Libertatea nu vine de la sine. Ea trebuie apărată zi de zi, mai ales atunci când este ameninţată de cei care vor ca oamenii să trăiască în frică şi să renunţe la speranţă.

Pe 7 aprilie 2009, mii de tineri au ieşit în stradă nu pentru un partid sau o ideologie, ci pentru o idee simplă şi puternică: doar cetăţenii au dreptul să-şi decidă viitorul. Vocea lor a spart zidurile fricii - iar unii dintre ei au plătit un preţ foarte mare pentru acest crez”, a scris şefa statului într-un mesaj pe pagina sa de socializare.

La 16 ani distanţă de la acele evenimente tragice, „vedem din nou încercări de manipulare şi de subminare a valorilor democratice”, a menţionat Maia Sandu, adăugând că „astăzi Moldova este o ţară care a învăţat din durere, care a crescut în conştiinţă şi care ştie ce are de apărat”.

„Adevărul, libertatea şi demnitatea celor care au suferit pe 7 aprilie ne obligă să rămânem vigilenţi”, a mai scris preşedinta Sandu în mesajul său.

Cu un mesaj în acest sens a venit şi prim-ministrul Dorin Recean, menţionând că „7 aprilie 2009 este despre libertate”.

„Mii de tineri au ieşit în stradă pentru a apăra democraţia şi libertatea. Pentru că nu acceptau să trăiască într-o ţară condusă de frică, minciună şi abuz. Protestul lor a fost deturnat, iar mulţi din acei tineri au fost maltrataţi, bătuţi, umiliţi şi arestaţi.

Este o amintire a curajului unui popor care nu a vrut să trăiască în tăcere şi supunere, un popor care a ales libertatea. Astăzi, ţara noastră păşeşte cu încredere spre un viitor mai bun, în care drepturile cetăţenilor sunt respectate. Generaţia 7 aprilie 2009 a demonstrat că Republica Moldova este liberă şi hotărâtă să-şi urmeze calea firească în marea familie europeană. Şi asta e ceea ce facem noi acum”, a scris Dorin Recean.

Preşedintele Parlamentului, Igor Grosu, a punctat că acum 16 ani, la 7 aprilie 2009, mii de tineri au ieşit în stradă pentru a cere dreptul de a trăi într-un stat liber şi democrat şi tot atunci moldovenii au spus răspicat că viitorul Republicii Moldova este în marea familie europeană.

„Cu toţii am crezut că ne vom mişca mai repede, dar, în anii care au urmat, am avut noi tentative în care politicieni declaraţi proeuropeni au tot vândut această ţară Kremlinului. Acum, la 16 ani distanţă, suntem tot mai aproape de a îndeplini visul acelor tineri de ʻa trăi într-o ţară ca afarăʼ, într-o Moldova europeană şi prosperă.

De aceea nu avem dreptul moral să ne abatem de la acest drum şi trebuie să muncim mai departe pentru că de noi depinde ce se va întâmpla cu Moldova în următorii ani. Dar eu sunt încrezător că moldovenii vor face alegerea corectă şi în acest an, fiindcă moldovenii ştiu cine ne vrea binele şi cine răul”, se arată în mesajul lui Igor Grosu, dedicat evenimentelor din 7 aprilie 2009.

Menţionăm că Parlamentul de la Chişinău a organizat şi o expoziţie de fotografii ce reflectă evenimentele desfăşurate la 7 aprilie 2009, când zeci de mii de oameni au ieşit să protesteze, fiind nemulţumiţi de rezultatele alegerilor parlamentare. În timpul protestelor din 7 aprilie 2009, clădirile Parlamentului şi Preşedinţiei au fost devastate.

Nemulţumiţi de guvernarea comunistă care câştigase al treilea mandat în urma alegerilor din 5 aprilie, peste 15 mii de tineri au ieşit în stradă la 7 aprilie 2009, zi care a rămas în memoria moldovenilor ca cea mai amplă acţiune de protest supranumită şi Revolta de la Chişinău. Miile de tineri nemulţumiţi de conducerea comunistă care intenţiona să ajungă a treia oară la guvernare, au ieşit în stradă cerând contestarea alegerilor parlamentare, fapt pentru care cei mai mulţi dintre ei au fost închişi.

În urma manifestaţiilor din 7 aprilie, clădirile Parlamentului şi a Preşedinţiei au fost vandalizate din cauza pasivităţii suspecte a forţelor de ordine care se ascundeau în spatele edificiilor, aşteptând ordine de la superiori.