Extremă dreaptă din Germania se ridică. Merz deja pare să eşueze

Datele recente din sondaje sugerează că noul cancelar al Germaniei, Friedrich Merz, se confruntă cu un eşec politic chiar înainte de a-şi prelua oficial funcţia, scrie Eurointegration.

Partidul de extremă dreapta şi pro-rus Alternativa pentru Germania (AfD) s-a apropiat periculos de mult de a deveni forţa politică cu cele mai mari sondaje din ţară.

La 23 februarie, în Germania au avut loc alegeri parlamentare. De atunci, blocul conservator CDU/CSU, care a obţinut cele mai multe voturi, negociază o coaliţie cu Partidul Social Democrat (SPD).

Între timp, parlamentul demisionar a adoptat o relaxare semnificativă a frânei datoriei ţării, permiţând o creştere substanţială a cheltuielilor de apărare. Această mişcare revoluţionară a fost susţinută cu voturi din partea CDU/CSU, SPD şi Verzilor.

Aceştia au aprobat, de asemenea, crearea unui fond special de 500 de miliarde EUR pentru reînnoirea infrastructurii învechite a Germaniei, finanţat prin împrumuturi.

Deşi salutată de aliaţii europeni ai Germaniei, decizia a stârnit nemulţumire în cadrul blocului CDU/CSU al lui Merz şi în rândul alegătorilor săi. Viitorul cancelar a renunţat la una dintre principalele sale promisiuni electorale: să nu împovăreze Germania cu noi datorii mari.

Acesta este motivul principal, dar nu singurul, pentru care sondajele recente arată o imagine constantă: CDU/CSU, care a obţinut 28,5% din voturi la 23 februarie, pierde treptat teren.

Merz a justificat trecerea de la austeritate la împrumuturi invocând situaţia politică globală şi ameninţările Rusiei. Însă 68% dintre alegători, conform sondajelor, spun că nu au încredere în explicaţiile liderului CDU.

Un alt motiv al declinului conservatorilor este poziţia lor slabă de negociere în cadrul negocierilor de coaliţie. SPD, în calitate de partener junior, continuă să îşi impună propriile cerinţe, în special în ceea ce priveşte migraţia, politicile economice şi sociale.

Unii membri CDU/CSU solicită acum o poziţie mai dură în negocierile cu social-democraţii.

Cu toate acestea, liderii partidului cred că vor avea o şansă de a-şi recâştiga sprijinul odată ce noul guvern va începe să lucreze.

În schimb, AfD, care s-a clasat pe locul al doilea cu un procent record de 20,8 %, este în creştere. În acest weekend, cele două partide s-au „întâlnit” la 24% în sondaje.

Susţinuţi de acest impuls, liderii AfD îşi fac planuri pentru a câştiga puterea până în 2029. Strategia lor? Să evite să-i sperie pe alegătorii moderaţi cu o retorică prea radicală şi să aştepte pur si simplu ca partidele aflate la guvernare să facă greşeli.

Şi dacă, sau mai exact, când AfD va deveni principala forţă în sondajele naţionale, intenţionează să ceară demontarea „firewall-ului” refuzul tuturor celorlalte partide de a coopera cu extremă dreaptă.

Ei speră, de asemenea, la o viitoare scindare în cadrul CDU, care le-ar putea deschide şi mai mult calea spre putere.

Cu toate acestea, drumul AfD nu este lipsit de provocări, iar viitorul, în special ceva atât de îndepărtat precum alegerile din 2029, rămâne incert.