Tăriceanu vrea să schimbe mecanismul de numire a şefilor din Justiţie [video]

Şeful Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a prezentat joi, în cadrul unei conferinţe de presă, o iniţiativă legislativă care vizează schimbarea procedurii de numire a şefilor DNA, Parchetului General şi Înaltei Curţi.

"Vreau să schimbăm mecanismul prin care înainte interveneau preşedintele, ministrul Justiţiei, deci factori politici, deci scoatem de sub incidenţa factorului politic complet şi lăsăm CSM pentru procurori şi Înalta Curte de Casaţie pentru judecătorii Înaltei Curţi să aleagă preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de Secţii.

Cu alte cuvinte, cred că este o propunere care să întărească încrederea în aceste instituţii, să întărească sentimentul, percepţia şi faptul în sine, realitatea, de totală independenţă a justiţiei, scoaterea de sub orice incidenţă a decidenţilor politici în privinţa acestor numiri, în aşa fel încât progresele care s-au făcut până acum să fie consolidate, întârite, şi sigur că anumite slăbiciuni care se constată în moment să fie pe cât posibil îndepărtate", a declarat Tăriceanu.

Cum timpul este limitat, şeful ALDE este de părere că acest proiect de lege "ar avea utilitate mai mare" în cazul în care ar putea să intre în vigoare înaintea numirii noilor procurori şefi la DNA şi la Parchetul General în luna mai, "pentru a se evita astfel influenţa factorului politic".

Ce propune mai exact Tăriceanu

Preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de Secţii ai Înaltei Curţi sunt "numiţi de către preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii ÎCCJ care au funcţionat la această instanţă cel puţin doi ani", prevede legea actuală. Tăricenau vrea modificarea acestei prevederi, astfel încât numirea să fie făcută direct de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Totodată, revocarea şefilor de la Înalta Curte nu se va mai face de preşedintele României, la propunerea CSM, ci de către "de ÎCCJ, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor acestora sau la cererea adunării generale a instanţei".

Şeful Senatului mai propune şi aborgarea prevederii legislative care stipulează că "Preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. 1 decât motivat, aducând la cunoştinţa CSM motivele refuzului".

Numirea Procurorului General, a prim-adjunctului şi adjunctului acestuia, a procurorului şef al DNA şi a adjuncţilor săi, a procurorilor şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi a procurorului şef al DIICOT şi adjuncţilor acestuia, trebuie să fie făcută, potrivit iniţiativei lui Tăriceanu, de "CSM dintre procurorii care au o vechime minimă de zece ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată".

Revocarea se va face de "către CSM, care se poate sesiza din oficiu la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ".

În prezent, aceste numiri sunt făcute de către preşedintele ţării, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul CSM.

La fel ca şi în cazul şefilor de la Înalta Curte, Tăriceanu propune abrogarea prevederii care stipulează că preşedintele poate refuza motivat numirea în respectivele funcţii, "aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului".