Tăriceanu, pe val: Iohannis, CSM şi Ministerul Public, acuzaţi că subminează Parlamentul
alte articole
Al doilea om în stat, Călin Popescu Tăriceanu, a încercat să introducă pe ordinea de zi a plenului reunit o declaraţie critică la adresa preşedintelui Klaus Iohannis, a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Ministerului Public. Documentul, prin care Parlamentul îşi "reafirmă supremaţia politică", nu va fi supus la vot luni, ci la următoarea şedinţă, decizie luată în urma intervenţiei liderului PSD Liviu Dragnea.
Manevra lui Tăriceanu vine în contextul deciziei Curţii Constituţionale referitoare la OUG 13 care mutilează Codurile penale.
"Cu 1 minut înainte de şedinţa Birourilor Permanente Reunite primim în faţă această hârtie. Dl. Tăriceanu susţine ca Parlamentul să o voteze azi. PNL cere amânare. Eu cer la fel şi spun că e hazliu că Parlamentul se plânge că e subminat de Preşedinte şi de CSM când povestea a plecat de la OUG adoptat de Guvern. Deci dacă ne subminează cineva Guvernul e acela. Tăriceanu se enervează.
Dragnea vrea amânare. Tăriceanu se enervează iar. Probleme în căsnicie sau mimare? Dragnea supune la vot ordinea de zi iniţială dar îi promite lui Tăriceanu că intră data viitoare. Deci pregătiţi-vă!", a declarat Cristian Ghinea, pe pagina sa de Facebook, postând documentul iniţiat de liderul ALDE.
Declaraţia Tăriceanu, câteva idei
"Ceea ce a făcut oportună şi necesară decizia Curţii este absenţa manifestă a bunei credinţe în interpretarea legii fundamentale de către reprezentanţii instituţionali ai autorităţii judecătoreşti, ca şi abuzul de drept al Preşedintelui României, care recurge la sesizarea fără temei a Curţii doar în scopul blocării unui proces politic democratic.
Parlamentul României consideră că recenta decizie a Curţii trebuie să pună capăt o dată pentru totdeauna acţiunilor concertate de subminare a rolului şi prestigiului Parlamentului ca instituţie centrală a democraţiei şi organ reprezentativ suprem al naţiunii noastre.
Parlamentul nu va mai accepta pe viitor să fie redus la condiţia de spectator al unor decizii politice care se iau după criterii netransparente de către persoane care nu şi-au câştigat prin vot dreptul de a decide şi de către agenţii ale statului conduse la rândul lor de persoane numite pentru îndeplinirea unor atribuţii fără caracter politic, de ordin judiciar sau ţinând de sfera siguranţei naţionale.
Prin această Declaraţie, Parlamentul îşi reafirmă supremaţia politică faţă de toate celelalte instituţii publice şi se arată decis să-şi exercite cele trei funcţii fundamentale ce îi revin prin Constituţie. (...) Parlamentul, ca expresie a suveranităţii naţionale, reprezintă societatea românească cu toate componentele ei. (...)
Modul direct de alegere a Preşedintelui României a indus impresia greşită că cel ales este primul reprezentant al naţiunii, că ar fi un preşedinte absolut al românilor, mai legitim şi reprezentativ decât Parlamentul.
Parlamentul României califică drept neconstituţionale şi inacceptabile judecăţile pe care fie Preşedintele României, fie Consiliul Superior al Magistraturii, fie reprezentanţi ai Ministerului Public le formulează la adresa unor decizii şi activităţi ale Guvernului. Asemenea acţiuni uzurpă ilegal şi abuziv dreptul exclusiv al Parlamentului de a trage Guvernul la răspundere, în diferitele forme prevăzute de lege şi de regulamentele camerelor, pentru activitatea sa."
