SUA şi Israelul împotriva tuturor: Trump anunţă că va schimba politica în privinţa Iranului

Preşedintele american Donald Trump a dat o lovitură dură acordului nuclear cu Iranul, semnat în 2015, după ce, vineri, a anunţat că a decis să nu re-certifice respectarea condiţiilor de către regimul de la Teheran.

Decizia survine după săptămâni de presiune din partea aliaţilor europeni ai SUA, care au făcut numeroase declaraţii de sprijinire a acordului.

Acordul, cunoscut sub numele de JCPOA, semnat de SUA, Germania, Franţa, Marea Britanie, Uniunea Europeană şi Rusia cu Iranul, permitea ridicarea sancţiunilor impuse de SUA Iranului, în schimbul asigurărilor ca Teheranul nu se va angaja în construirea de arme nucleare.

La începutul acestui deceniu, Teheranul a pornit un program nuclear, în cooperare cu Rusia, iscând suspiciuni despre adevăratele sale intenţii. Iranul deţine rezerve mari de gaze naturale şi ţiţei, astfel încât dezvoltarea de energie nucleare nu este justificată economic.

Odată cu ambiţia Teheranului de a îmbogăţi uraniu la 20%, mult peste limita de 5% folosită în reactoarele civile, îngrijorările despre o eventuală înarmare nucleară a republicii islamice au crescut.

Acordul JCPOA, semnat în 2015, este extrem de controversat, în special datorită faptului că unele dintre clauzele sale sunt secrete. O parte a comunităţii de informaţii americane susţine că acestea permit eludarea, de către partea iraniană, a mecanismelor reale de verificare, permiţând construirea în secret a armamentului nuclear.

Tocmai datorită controverselor din jurul acordului, congresul american a votat în favoarea acordului însă a însărcinat preşedinţia americană cu certificarea, la fiecare 90 de zile, a faptului că Iranul se conformează clauzelor sale.

Acesta este unul dintre motivele pentru care establishmentul democrat al SUA a intrat în panică în momentul învestirii preşedintelui Donald Trump, care s-a declarat împotriva JCPOA inclusiv în campania electorală.

În ciuda declaraţiilor oficiale făcute de liderii europeni din ultima săptămână, serviciul german de informaţii, BND, a publicat săptămâna aceasta un raport care arată că Iranul a încercat să cumpere componente necesare construirii de bombe nucleare de cel puţin 32 de ori numai în 2016.

Încercările au fost făcute prin firme fantomă din China, Turcia şi alte ţări.

Trump a anunţat această schimbare majoră în politica americană din Orientul Mijlociu după ce a afirmat că va adopta o atitudine mai dură faţă de Iran din cauza programului acestuia de dezvoltare a rachetelor balistice şi a sprijinului pe care republica islamică îl acordă organizaţiilor teroriste din Orientul Mijlociu.

Trump a acuzat acum câteva zile că „Iranul nu respectă spiritul acordului” şi că ţelul său este să se asigure că Teheranul nu va obţine arme nucleare.

Preşedintele american a mers până într-acolo încât a sugerat că Teheranul conlucrează cu regimul nord coreean în încercarea de a obţine armament nuclear. Afirmaţia nu a fost probată cu dovezi, însă Coreea de Nord a mai avut antecedente în acest sens – în 2007, Siria, construind la Al Kibar un reactor nuclear de provenienţă nord-coreeană.

Pisica în terenul Congresului

Deşi Donald Trump a evitat să retragă formal SUA din acord, mişcarea sa propulsează chestiunea în Congres – care va avea 60 de zile pentru a reimpune sancţiunile economice asupra Iranului sau pentru a-l anula.

Dacă Congresul american va decide să reimpună sancţiunile, SUA va încălca termenii acordului iar acesta va înceta să funcţioneze de-facto.

Acest deznodământ nu pare să-l fi îngrijorat pe Trump foarte mult, preşedintele american declarând „dacă nu vom putea să găsim o soluţie cu Congresul şi aliaţii noştri, acordul va fi terminat”.

Linia dură adoptată de Trump în privinţa acordului este de natură să irite Iranul – însă este pe placul celui mai apropiat aliat al SUA – Israelul.

Ministrul israelian al informaţiilor a descris decizia lui Trump drept „foarte semnificativă” şi a subliniat că poate conduce la război.

Donald Trump a mai menţionat că a dat Departamentului Trezoreriei puterea de a impune sancţiuni economice împotriva Gărzilor Revoluţionare sau firmelor deţinute de corpul de elită al Iranului – într-o încercare de a limita influenţa masivă pe care Iranul a căpătat-o în Orientul Mijlociu după ce Bashar al–Assad a câştigat războiul civil din Siria.

Aliaţii europeni, care au beneficiat de ridicarea sancţiunilor împotriva Iranului, au avertizat asupra unei eventuale separări de linia abordată de Washington în cazul în care Trump denunţă acordul.