NATO ia în considerare o poziţie "mai agresivă” pe măsură ce atacurile hibride ruseşti se intensifică

NATO ia în considerare adoptarea unei poziţii „mai agresive” pentru a contracara războiul hibrid al Rusiei, în urma unei creşteri recente a atacurilor cibernetice, actelor de sabotaj şi încălcărilor spaţiului aerian, a declarat principalul ofiţer militar al Alianţei, potrivit TVP World.

De la lansarea invaziei la scară largă din Ucraina, în februarie 2022, Moscova a fost acuzată că orchestrează operaţiuni hibride în întreaga Europă, într-un efort pe care oficialii occidentali îl descriu ca fiind menit să intimideze aliaţii Ucrainei şi să slăbească sprijinul pentru Kiev.

Incidentele din ultimele luni au variat de la incursiuni ale dronelor şi avioanelor de luptă la bruiaj GPS şi suspiciuni de sabotaj, inclusiv o explozie pe o cale ferată cheie din Polonia, pe care premierul Donald Tusk a condamnat-o drept un act de „terorism de stat” rusesc.

Amiralul Giuseppe Cavo Dragone, care conduce Comitetul Militar al NATO, a declarat duminică, pentru Financial Times, că alianţa reevaluează modul de contracarare a ameninţărilor hibride care s-au intensificat în întreaga Europă.

„Studiem totul. În ceea ce priveşte domeniul cibernetic, suntem cumva reactivi. A fi mai agresivi sau proactivi în loc să fim reactivi este ceva la care ne gândim”, a spus el, menţionând că alianţa analizează dacă elemente ale conflictului hibrid — în special operaţiuni cibernetice, unde mulţi membri NATO deţin capabilităţi ofensive — ar trebui întâmpinate cu o abordare mai fermă.

De asemenea, Dragone a spus că un „atac preventiv” ar putea fi considerat o „acţiune defensivă”, dar a adăugat că „este mai îndepărtat de modul nostru obişnuit de gândire şi comportament”.

„A fi mai agresivi, comparativ cu agresivitatea părţii noastre adverse, ar putea fi o opţiune. [Problemele ţin de] cadrul legal, cadrul jurisdicţional, cine va face acest lucru?”, a continuat el.

Descurajarea funcţionează

Dragone a declarat că NATO a obţinut recent succes cu misiunea Baltic Sentry, prin care statele membre desfăşoară nave de patrulare, aeronave de supraveghere şi drone navale pentru a descuraja sabotajul în Marea Baltică — una dintre cele mai sensibile regiuni maritime ale Europei şi un punct central de tensiune în confruntarea Occidentului cu Rusia de la invazia rusă la scară largă împotriva Ucrainei.

Din 2022, zona a înregistrat cel puţin şase incidente suspecte de sabotaj şi 11 cabluri submarine avariate sau dezactivate, multe dintre acestea fiind asociate de oficialii europeni cu aşa-numita flotă din umbră a Rusiei, o flotilă de nave neînregistrate folosite pentru a ocoli sancţiunile occidentale.

Operaţiunea, lansată în ianuarie, a contribuit la prevenirea repetării incidentelor anterioare de tăiere a cablurilor.

„De la începutul operaţiunii Baltic Sentry, nu s-a întâmplat nimic. Asta înseamnă că această descurajare funcţionează”, a spus Dragone.

Constrângeri legale

Totuşi, preocupările persistă după ce o instanţă finlandeză a respins un caz împotriva echipajului navei Eagle S — o navă din flota din umbră suspectată că ar fi tăiat cabluri subacvatice de electricitate şi date — pe motiv că acţiunile au avut loc în apele internaţionale.

Întrebată dacă acea decizie oferă practic navelor ruse libertate totală, ministra de Externe a Finlandei, Elina Valtonen, a declarat pentru FT: „Da, şi asta e o problemă.”

Valtonen a adăugat că o abordare mai fermă este luată în considerare, dar a îndemnat la prudenţă.

„Ar trebui, de asemenea, să facem un pas înapoi şi să analizăm cu adevărat ce urmăreşte agresorul. Apoi, probabil, nu ar trebui să fim isterici. Avem propriul nostru plan şi ar trebui să avem încredere în el, pentru că este destul de robust.”

Dragone a recunoscut că NATO se confruntă cu constrângeri inerente.

„Avem mult mai multe limite decât partea noastră adversă din cauza eticii, a legii, a jurisdicţiei”, a spus el.

„Nu vreau să spun că este o poziţie perdantă, dar este o poziţie mai dificilă decât cea a adversarului”, a adăugat el.

Pentru NATO, a spus Dragone, întrebarea centrală rămâne cum poate descuraja cel mai eficient operaţiunile hibride ale Moscovei.

„Cum se realizează descurajarea — prin represalii, prin atac preventiv — este ceva ce trebuie analizat în profunzime, pentru că ar putea exista în viitor presiuni şi mai mari asupra acestui aspect”, a spus el.

Vineri, Politico a raportat că ţările europene iau în considerare noi modalităţi de a răspunde la războiul hibrid al Rusiei, inclusiv operaţiuni cibernetice ofensive comune, exerciţii militare surpriză conduse de NATO, precum şi atribuirea mai rapidă şi mai coordonată a atacurilor hibride.