Putin: Rusia ia în considerare un răspuns la provocarea americană cu rachete

Discutând joi cu reporterii pe marginea Forumului Economic Internaţional din Sankt Petersburg, preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că ţara sa nu poate sta indiferentă în timp ce alţii îşi extind capabilităţile militare de-a lungul graniţelor Rusiei din Estul Îndepărtat şi Europa.

„Ei au elemente ale sistemului lor ABM (rachete antibalistice) în Alaska şi acum în Coreea de Sud. Trebuie să privim la acest lucru neajutoraţi şi să facem la fel în estul Europei? Bineînţeles că nu. Luăm în considerare un răspuns la această provocare”, a precizat liderul de la Kremlin.

El a mai notat că, de fapt, comasarea militară rusească în Estul Îndepărtat al Rusiei, în special în Insulele Kurile din Oceanul Pacific, nu a fost “iniţiativa” ţării sale ci, mai degrabă, a fost provocată de temerile legate de prezenţa militară americană în regiune.

SUA a justificat desfăşurarea sistemelor sale de rachete în Europa folosind presupusa ameninţare prezentată de Iran, dar acordul nuclear din 2015 a înlăturat acea scuză, a adăugat Putin.

Acordul nuclear iranian, cunoscut sub numele de Joint Comprehensive Plan of Action (JCPOA), a fost semnat în 14 iulie 2015 între Iran şi aşa zisul grup P5+1 – adică, cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU (SUA, Franţa, Marea Britanie, Rusia şi China) plus Germania. Pe baza JCPOA, Iranul a căzut de acord să impună limite asupra programului său nuclear în schimbul ridicării majorităţii sancţiunilor impuse asupra ţării pentru activităţile sale nucleare.

Preşedintele rus a mai declarat că SUA foloseşte ameninţarea nord-coreeană ca un pretext pentru a justifica amplasarea rachetelor sale în regiunea Asia-Pacific.

„Nu are legătură cu Coreea de Nord. Dacă, mâine, Coreea de Nord declară că pune capăt testelor sale nucleare şi anulează programul său de rachete, SUA va continua să amplaseze sistemul său ABM pe baza unui nou pretext sau chiar fără niciunul”, a susţinut Putin, adăugând că „această problemă (a comasării militare americane) este o temere majoră pentru noi şi ne-am exprimat-o în mod constant timp de decenii. [Această situaţie] subminează echilibrul strategic în lume. Dar lumea este tăcută şi nimeni nu ne ascultă”.

Rusofobia este “contraproductivă”

Liderul rus a afirmat că rusofobia din Occident are legătură cu „apariţia unei lumi multi-polare, un lucru care nu este pe placul celor care deţin monopolul”.

De asemenea, el şi-a exprimat speranţa că sentimentul anti-rusesc „nu va dura pentru prea mult timp, nu pentru totdeauna, deoarece trebuie să se înţeleagă că este contraproductiv şi îi afectează pe toţi”.

Putin a mai subliniat faptul că încercările de a descuraja Rusia nu vor funcţiona.

Unele ţări au luat măsuri împotriva Rusiei, precum restricţii economice, cu scopul de „a o forţa să nu îşi mai apere interesele naţionale legitime... Şi acum ei văd că această practică nu funcţionează. Este contraproductivă şi nu are absolut niciun efect”, a declarat Putin.

„Rusia nu este implicată în hacking”

În plus, Putin a afirmat că guvernul rus nu a fost implicat niciodată în activităţi de hacking, precizând: „Noi nu ne implicăm în aşa ceva la nivel de stat”.

El a declarat că „niciun hacker nu poate influenţa campanii electorale în nicio ţară din Europa, Asia sau America”.

Administraţia SUA a acuzat Rusia de piratarea e-mailurilor Partidului Democrat american pentru a-l ajuta pe republicanul Donald Trump să câştige alegerile prezidenţiale de anul trecut – acuzaţii negate în repetate rânduri de Moscova.

Rusia pregătită să vândă Turciei sisteme S-400

În acelaşi interviu, Putin a precizat că Rusia este pregătită să vândă Turciei sisteme de apărare aeriană S-400, susţinând că a discutat deja subiectul cu omologul său turc Recep Tayyip Erdogan.

„Am discutat despre posibilitatea vânzării de sisteme S-400 [către Turcia]. Suntem pregătiţi pentru această mişcare”, a afirmat el.

Turcia şi Rusia au lansat discuţiile pentru achiziţionarea de sisteme S-400 în noiembrie 2016. Ministrul turc de externe, Mevlut Cavusoglu, a anunţat în luna aprilie a acestui an că Ankara şi Moscova au căzut de acord “în principiu” asupra vânzării.

Sistemul S-400 al Rusiei este capabil să atace 36 de ţinte simultan şi să doboare avioane de luptă pe o rază de acţiune de 400 km şi rachete balistice pe o rază de acţiune de 600 km.