Studiu: Capacitatea de cunoaştere ar putea influenţa sistemul imunitar
alte articole

S-ar putea să ai mai mult control asupra sistemului tău imunitar decât crezi.
Un studiu a descoperit că acordând atenţie unei mici iritaţii cutanate s-a redus inflamaţia cu aproximativ o treime.
Aceste rezultate sugerează că reacţiile imune s-ar putea să nu fie în întregime autonome şi pot fi influenţate de atenţie.
„Experienţa noastră subiectivă asupra corpului poate avea consecinţe biologice mai importante decât presupunem de obicei”, a declarat Liron Rozenkrantz, autorul principal al studiului, pentru The Epoch Times.
Atenţia dirijează sistemul imunitar
Cercetătorii au aplicat histamină şi au înţepat braţele participanţilor pentru a induce o inflamaţie de scurtă durată la nivelul pielii.
Concentrarea asupra mâncărimii şi senzaţiei de arsură, fără a privi braţele timp de 20 de minute, a dus la o umflătură şi o roşeaţă de aproximativ 1,5 ori mai reduse decât atunci când participanţii erau distraşi. Descoperirea contrazice o presupunere comună: aceea că sistemul imunitar funcţionează pe pilot automat.
Concentrarea intenţionată ar putea ajuta creierul să ia act de inflamaţie şi să aloce resurse pentru a o combate, au afirmat cercetătorii.
Concentrarea atenţiei i-a făcut pe participanţi să simtă mâncărimea şi senzaţia de arsură mai intens, iar cercetătorii sugerează că senzaţiile mai puternice ar putea oferi creierului informaţii mai bune pe care să le utilizeze, permiţându-i să calibreze răspunsul imunitar mai precis.
Într-un experiment ulterior, cercetătorii au repetat testul de înţepare a pielii pe 17 participanţi care au revenit, folosind lidocaină pentru a atenua senzaţiile. Deşi concentrarea atenţiei a redus în continuare inflamaţia, efectul acesteia a fost mai slab decât atunci când senzaţia era intactă.
„Descoperirile noastre sugerează existenţa unui ciclu fascinant de atenţie-percepţie-reglare: semnalele transmise de organism modelează ceea ce simţim, atenţia schimbă modul în care percepem aceste semnale, iar acea percepţie poate, la rândul ei, să contribuie la reglarea proceselor care au loc în organism”, a afirmat Rozenkrantz.
Concentrarea atenţiei poate contribui, de asemenea, la reducerea inflamaţiei prin activarea sistemului nervos parasimpatic, care susţine odihna şi recuperarea. Atunci când participanţii îşi concentrau atenţia, prezentau o variabilitate mai mare a ritmului cardiac, ceea ce ar putea sugera o activitate a nervului vag mai intensă, care ajută la reducerea inflamaţiei.
„Interpretarea noastră este că atenţia activează reglarea [nervului parasimpatic] de sus în jos, în timp ce «amplificarea» semnalului senzorial provenit de la ţesutul inflamat ajută creierul să regleze mai eficient reacţia imună”, a spus Rozenkrantz.
Concentrarea şi evitarea gândirii obsesive
În timpul experimentului, participanţii s-au uitat la un ecran, nu la braţele lor. Li s-a cerut să se concentreze asupra senzaţiilor precum mâncărimea sau senzaţia de arsură din antebraţ şi nu li s-a cerut să-şi imagineze inflamaţia, să se gândească la vindecare sau să încerce să modifice rezultatul.
„Am stimulat atenţia asupra senzaţiilor corporale, nu gândirea pozitivă sau intenţia de a se vindeca”, a spus Rozenkrantz.
Răspunsurile la stres, precum îngrijorarea şi tensiunea, au avut un efect general redus asupra răspunsului imunitar. Cu toate acestea, acceptarea senzaţiei a fost asociată cu un efect de reglare uşor mai puternic asupra roşeţii din jur, în mod specific.