Meditaţia îţi schimbă creierul — iată cum

De mii de ani, de la Socrate până la Lao Tzu, oamenii au practicat meditaţia pentru a obţine claritate mentală.

Cercetările confirmă această practică.

A sta în meditaţie câteva minute pe zi nu numai că reduce stresul, ci favorizează creşterea de noi celule cerebrale şi încetineşte declinul neuronal.

În timpul meditaţiei, omul simte mai mult decât o simplă relaxare fizică, ci „un sentiment profund de pace şi bunăstare — este o linişte interioară profundă şi o stare de mulţumire”, a declarat pentru The Epoch Times Shu Rong, expert în medicina tradiţională chineză (MTC), care are, de asemenea, pregătire în medicina occidentală.

Creierul tău prosperă prin meditaţie

Meditaţia activează lobul frontal al creierului, în special cortexul prefrontal.

Cortexul prefrontal este centrul de comandă al creierului, iar activitatea crescută în această zonă stă la baza îmbunătăţirii atenţiei, a reglării emoţionale şi a conştiinţei de sine.

Meditaţia regulată conduce la schimbări structurale în creier şi la încetinirea degenerării neuronale. Deşi volumul materiei cenuşii scade de obicei odată cu vârsta, cercetările au arătat că persoanele care meditează, cu vârste cuprinse între 40 şi 50 de ani, au o dimensiune a cortexului similară cu cea a persoanelor care nu meditează, cu 20 de ani mai tinere. Această dimensiune suplimentară poate servi ca o formă de rezervă cognitivă.

Într-un alt studiu care a implicat persoane care nu meditaseră înainte, după doar opt săptămâni de meditaţie, creierele lor au început să prezinte o creştere a materiei cenuşii.

Hipocampul, regiunea creierului implicată în învăţare şi memorie, a fost una dintre principalele zone care au înregistrat creştere neuronală în urma meditaţiei. Se ştie că această regiune a creierului se atrofiază în condiţii de stres cronic, în cazul bolilor neurodegenerative legate de vârstă şi al depresiei.

Regiunile creierului implicate în conştiinţa de sine şi empatie au prezentat, de asemenea, o creştere a materiei cenuşii după meditaţie, ceea ce poate ajuta oamenii să devină mai receptivi la propria stare de bine psihologică şi la perspectivele celorlalţi.

Meditaţia acţionează asupra neuroplasticităţii creierului – capacitatea creierului de a creşte şi de a se schimba, a declarat pentru The Epoch Times dr. Andrew Newberg, director de cercetare la Institutul Marcus de Sănătate Integrativă din cadrul Spitalului Universitar Thomas Jefferson din Philadelphia.

Cu cât o persoană se dedică mai mult meditaţiei, cu atât „efectul este mai mare”, a spus el.

Meditaţia este ca un remediu natural al universului împotriva anxietăţii şi depresiei.

Persoanele care meditează au un control mai puternic asupra emoţiilor lor. La cei care meditează regulat, amigdala (centrul emoţional al creierului) este puternic „conectată” la cortexul prefrontal, care este responsabil de funcţiile executive şi de autocontrol, ceea ce sugerează că aceştia sunt mai capabili să se autoregleze.

Meditaţia declanşează eliberarea de substanţe chimice cerebrale care induc starea de bine, a adăugat Newberg. În timpul meditaţiei profunde, striatul creierului, o parte a centrului de recompensă şi motivaţie, eliberează cu 65% mai multă dopamină, iar persoanele care meditează de mult timp pot avea niveluri mai ridicate cu aproximativ 26% de serotonină în serul sanguin.

Un studiu din 2022 privind anxietatea a comparat tratamentul de reducere a stresului bazat pe mindfulness cu medicamentul escitalopram, un medicament de primă linie pentru anxietate şi depresie. Studiul a constatat că mindfulness-ul nu avea efecte mai mici decât escitalopram în tratamentul anxietăţii.

Dr. Elizabeth A. Hoge, psihiatru certificat şi director al Programului de Cercetare a Tulburărilor de Anxietate de la Centrul Medical al Universităţii Georgetown, a declarat pentru The Epoch Times că practicile meditative oferă „o alternativă cu mai puţine efecte secundare” pentru tulburările de anxietate.

Dincolo de minte, meditaţia îţi remodelează în tăcere biologia.

Calmează inima şi ameliorează durerea

Meditaţia îţi calmează şi mai mult corpul prin încetinirea ritmului cardiac şi alinarea durerii.

Meditaţia atenuează riscul cardiovascular prin reducerea hormonilor de stres şi a inflamaţiei, precum şi prin stimularea odihnei şi recuperării organismului, a declarat pentru The Epoch Times dr. V. S. Prakash, cardiolog intervenţional senior şi electrofiziolog cardiac la Spitalul Manipal din Bengaluru, India. Aceasta ajută organismul să treacă de la starea de „luptă sau fugă” la starea de „odihnă şi digestie”, scăzând ritmul cardiac şi crescând variaţia ritmului cardiac (HRV).

„Îmbunătăţirea HRV este un aspect foarte, foarte important. Aceasta îmbunătăţeşte reacţia la orice tip de stres, deoarece îţi oferă capacitatea de a reacţiona mult mai bine – astfel inima este mai bine pregătită”, a spus Praskash.

Efectul calmant al meditaţiei asupra minţii şi corpului ameliorează, de asemenea, durerea.

Un studiu din 2025 a constatat că meditaţia de conştientizare este comparabilă cu terapia cognitiv-comportamentală în cazul durerilor cronice de spate tratate cu opioide.

Dr. Aleksandra Zgierska, autoarea principală a studiului şi vicepreşedintă pentru cercetare în cadrul Departamentului de Medicină de Familie şi Comunitară al Facultăţii de Medicină de la Penn State, a declarat pentru The Epoch Times că meditaţia de conştientizare îi învaţă pe oameni să facă o pauză şi să observe senzaţiile corporale. Mindfulness îi ajută pe oameni să realizeze că durerea fluctuează adesea şi poate fi gestionată — o schimbare care poate reduce suferinţa.

„Oamenii cad adesea în aşa-numita «catastrofizare a durerii» — aşteptându-se ca durerea să se agraveze şi, din această cauză, evită activităţile. Acest lucru poate crea un cerc vicios. Mindfulness ajută la ruperea acestui cerc”, a spus ea.

Deşi meditaţia are multe beneficii pentru sănătate, în mod tradiţional, ea are un scop mai înalt.

O punte către o înţelegere superioară

Înainte ca meditaţia să fie folosită în scopuri de sănătate, ea a apărut iniţial în practicile spirituale, unde era considerată o cale de a atinge pacea interioară şi o înţelegere superioară a vieţii.

Shu, care provine dintr-o linie de descendenţă de 600 de ani în medicina tradiţională chineză a spus că, în timpul meditaţiei, sângele şi energia vitală a vieţii, numită qi, se îndreaptă spre interior, hrănind corpul şi creierul din interior. Când corpul şi mintea sunt bine susţinute, conştiinţa, sau Shen, devine ascuţită, dar totodată liniştită.

Pe măsură ce o persoană este din ce în ce mai puţin distrasă şi pătrunde în niveluri mai profunde de linişte, ajunge la starea de linişte interioară.

Liniştea din meditaţie nu este o stare de goliciune, a spus ea. „Liniştea profundă este, din experienţa mea, o stare de claritate sporită. În acea stare, niveluri mai profunde de înţelepciune şi înţelegere par să se poată revela în mod natural.”

„În acele momente [de linişte], pot simţi clar o energie care îmi umple întregul corp — ca şi cum fiecare celulă ar fi umplută şi pătrunsă de această energie”, a adăugat ea.

Acest fenomen este o formă de „rezonanţă armonioasă cu universul”, a adăugat aceasta.

Rugăciunea este o formă de meditaţie

Studiile de imagistică cerebrală ale lui Newberg relevă faptul că meditaţia şi rugăciunea au mecanisme neurofiziologice care se suprapun.

Atât meditaţia, cât şi rugăciunea sporesc atenţia şi concentrarea în creier, reducând în acelaşi timp activitatea din lobii parietali. Lobii parietali sunt implicaţi în formarea simţului spaţial al sinelui. O scădere a activităţii acestora face ca persoanele care meditează sau se roagă în mod regulat „să-şi piardă simţul sinelui sau să simtă o legătură profundă cu universul sau cu Dumnezeu”, a spus Newberg. Sentimentul de unitate cu universul duce la un profund sentiment de siguranţă interioară, a declarat Margaret Trey, consilieră şi cercetătoare, pentru The Epoch Times. Este „benefic şi vindecător”.

„Meditaţia sau rugăciunea umplu, de asemenea, o persoană cu un sentiment de uimire şi smerenie, care devine mai puternic de fiecare dată când persoana respectivă trăieşte această experienţă”, a spus Newberg. Aceste practici sporesc, în cele din urmă, optimismul şi sentimentul de sens şi scop.

Cum poţi accesa puterea vindecătoare a meditaţiei?

Către linişte

În mod tradiţional, meditaţia implică respiraţia controlată, eliminarea treptată a gândurilor rătăcitoare şi, în cele din urmă, atingerea unei stări mentale calme şi limpezi.

Trey, care a desfăşurat mai mult de 20 de ani de cercetare privind beneficiile practicii meditative Falun Gong şi a scris trei cărţi, a spus că Falun Gong a ajutat-o să-şi liniştească „vorbăria interioară” constantă a minţii.

„Meditaţia nu este o performanţă – este o practică”, a spus ea.

Pentru începătorii în meditaţie, Trey recomandă să stea în tăcere cinci minute pe zi şi să prelungească treptat durata. Nu te forţa să-ţi goleşti mintea de la început. În schimb, începe prin a-ţi observa gândurile, iar dacă apare un gând negativ sau de teamă, observă-l şi lasă-l să treacă, în loc să te laşi prins în spirala lui. Cheia este ca, atunci când mintea îţi rătăceşte, să o aduci pur şi simplu înapoi – eşti aşezat chiar aici.

După ce mintea i se linişteşte în timpul meditaţiei, Trey simte uneori o senzaţie de căldură care îi străbate diferite părţi ale corpului. Câteva clipe mai târziu, are senzaţia că trupul i-a „dispărut”, iar ceea ce rămâne este o conştientizare – „o conştiinţă calmă şi limpede”.

În viaţa noastră de zi cu zi, suntem conduşi de emoţii. Emoţiile se consumă adesea ca un foc, lăsând în urma lor corpuri şi minţi obosite. În schimb, „liniştea mentală poate fi profund revigorantă”, a menţionat ea.

„În acele momente de linişte autentică, fiecare celulă şi fiecare moleculă din corp par să nu mai fie limitate de constrângerile obişnuite ale lumii materiale”, a precizat aceasta.

„Mintea în repaus este o minte în sfârşit liberă să primească ceea ce gândirea singură nu ar putea atinge niciodată.”