Sportul românesc, cu un picior în groapă (Video)
alte articole
Academia de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza” din Bucureşti a găzduit marţi conferinţa “Batere, Zbatere şi Dezbatere a Educaţiei Fizice şi Sportului din România", eveniment organizat de Asociaţia Student Sport. Deşi legată de necesitatea adoptării unei strategii care să scoată sportul de performanţă din groapa în care s-a scufundat şi să stimuleze totodată sportul de masă, Ministerul Tineretului şi Sportului a lipsit de la eveniment.
La dezbatere au fost în schimb prezenţi preşedintele Comitetului Olimpic şi Sportiv Român (COSR) Alin Petrache, reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei, ai mediului universitar, ai Ligii Profesioniste de Fotbal, sportivi, inspectori şcolari, presa etc.
Dezbaterea are loc la scurt timp după ce pe site-ul Ministerului Tineretului şi Sportului a fost afişată (fără ca multă lume să fi aflat) , mult aşteptata Strategie Naţională pentru Sport. Considerând că un astfel de document este sau ar trebui să fie de interes naţional, căci sportul este mai mult decât mişcare, este legat de sănătatea şi educaţia unei naţii, Student Sport a organizat dezbaterea de marţi, în ideea că un dialog al factorilor interesaţi de acest subiect va genera idei care să fie incluse în strategie.
Discuţiile au pornit de la analiza situaţiei de fapt, cei prezenţi subliniind că sportul românesc, atât cel românesc cât şi cel de masă se află într-o situaţie deosebit de grea, poate cea mai grea de decenii încoace. Dacă potrivit preşedintelui COSR suntem cu un picior în groapă, în opinia secretarului general al Ligii Profesioniste de Fotbal suntem cu amândouă picioarele în groapa şi ar trebui să învăţăm să zburăm pentru a ieşi din ea.
Cum de s-a ajuns aici? Sportul de masă este sublim spre inexistent, şi nemaiavând sport de masă nu există baza de selecţie pentru a recruta vârfuri. Potrivit lui Constantin Caliman, director adjunct în Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, din 3.200.000 de elevi câţi are România, doar circa 12.000 sunt legitimaţi la un club sportiv. Dacă considerăm că doar circa 10% dintre aceştia vor face performanţă şi nu toţi vor fi campioni olimpici, atunci viitorul sportului românesc arată sumbru, a arătat şi Justin Ştefan, secretarul general al LPF.
Pe lângă aceasta, multe federaţii sportive nu au sălile sau stadioanele lor, ceea ce este anormal. Se cere performanţă, dar această performanţă trebuie făcută undeva, pe teren sau stadioane, a opinat şeful COSR, Alin Petrache, în opinia căruia trebuie dată o lege prin care federaţiile să primească în proprietate sălile/stadioanele pe care le folosesc sau să le fie concesionate pe 49 de ani.
Tot Alin Petrache a susţinut că sportul românesc a ajuns într-un moment de răscruce iar regenerarea sportului olimpic nu va fi posibilă decât printr-o strategie pe termen lung, pe minim 10 ani. Pentru a putea exista sport olimpic, trebuie regenerat sportul de masă, făcut atractiv, atraşi sponsori pentru ca părinţii să fie din nou motivaţi să îşi dea copiii la sport.
COSR, de exemplu, a dat burse naţionale pentru pregătirea juniorilor şi, mai mult, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei şi zece federaţii sportive naţionale, a lansat un proiect de dimensiuni foarte mari - Olimpiada gimnaziilor, care antrenează 6000 de şcoli.
"Am reuşit să semnăm un parteneriat cu MEN şi cu 10 federaţii sportive naţionale şi am lansat un proiect de dimensiuni foarte mari, Olmpiada gimnaziilor, care angrenează peste 6000 de şcoli. Acesta e primul nivel al proiectului nostru sportiv. Acest lucru nu este de ajuns însă, trebuie politici naţionale şi un plan pe termen de 10 ani", a opinat Petrache.
La rândul său, Constantin Caliman a declarat că el şi colegii săi de la minister lucrează din 2007 la o strategie naţională, strategie care, în viziunea specialistului ar trebui să acopere măcar 4-5 perioade olimpice, adică măcar 20 de ani.
În viziunea lui Caliman este extraordinar că România mai are încă rezultate, că încă mai participă la campionate şi olimpiade şi imnul naţional e cântat pe podiumurile lumii, căci România trăieşte o mare dramă - nu mai are sport de masă.
Astfel, conform Registrului Naţional al performanţei sportive, doar 12.204 elevi erau legitimaţi ca sportiv dintr-un total de circa 4 milioane (elevi plus studenţi) în anul şcolar 2014 - 2015. Statisticile mai spun că doar 6 persoane din 100 efectuează activităţi fizice moderate în mod regulat, în mediul rural situaţia fiind şi mai neagră: doar una la 100 persoane.
"Dacă ne uităm şi la statistici, observăm că 6% din persoanele din mediul urban efectuează exerciţii fizice în mod regulat şi 1 persoană din 100 din mediul, rural, ceea ce e o problemă, doar 1,25% din populaţie practică un sport de performanţă, avem o pistă de atletism la 1,2 milioane de oameni, avem o finanţare de 0,07% maxim din PIB pentru sport şi tineret, România este pe locul 3 în Europa la obezitate, pe locul 1 în Europa la indicele de mortalitate ciroză hepatică cauzată de consumul excesiv de alcool", a explicat Caliman.
Potrivit lui Caliman, deşi în cadrul MTS există un departament care se numeşte Registrul Naţional al Bazelor Sportive, România încă nu are un inventar al acestor baze. Acestea, prin diferite conjuncturi au ajuns în portofolii imobiliare, pe actualii proprietari nu îi interesează să le pună în circuit, în timp ce lumea sportului plânge că nu are unde să îşi desfăşoare activitatea.
"Avem nevoie de acest registru şi de o legislaţie care să îi oblige pe proprietari să le pună în circuit!", a subliniat Caliman arătând că România nu trebuie să reinventeze "apa caldă."
Un model de posibile bune practici a oferit Ungaria care le-a dat proprietarilor de baze sportive un termen de 6 luni să le aducă la un anumit nivel. După expirarea termenului, cei care nu au reuşit să se achite de obligaţii au luat o amendă usturătoare, au mai primit 6 luni după care, dacă nu le-au putut aduce la nivel şi repune în circuit li s-a cerut să le treacă în proprietatea statului, a explicat Caliman.
La finele dezbaterii, s-a desprins concluzia că România are absolută nevoie de o viziune şi o strategie în materie de sport, iar cei prezenţi la eveniment şi-au propus să meargă mai departe, să se coaguleze şi să "treacă la treabă." Ulterior acestui eveniment, care se doreşte un prim pas al constituirii unui grup de profesionişti dornici să contribuie la conturarea strategiei naţionale, Student Sport va organiza o caravană a sportului românesc în principalele centre universitare, la care să fie invitaţi toţi factorii decidenţi astfel încât, la final să fie pus pe masa Guvernului, a Parlamentului a Preşedintelui un plan concret.
