Expertă: ”Banii acordaţi de România, o gură de oxigen pentru un guvern care se împrumută pentru a plăti salariile şi pensiile”

„În ianuarie 2016, premierul Filip a făcut o vizită la Bucureşti, prilej cu care a agreat cu omologul Cioloş, o listă de 7 condiţii care trebuiau îndeplinite de guvernul de la Chişinău pentru acordarea primei tranşe de 60 mil de euro. Din cele 7 condiţii, una a fost îndeplinită în totalitate (prioritizarea implementării Acordului de Asociere cu UE prin adoptarea Planului Naţional de Armonizare a Legislaţiei pentru evidenţa transpunerii actelor UE în legislaţia naţională şi alta parţial) şi s-a organizat concurs pentru selectarea unui guvernator al BNM. Alte condiţii, cruciale pentru procesul de reforme, nu au fost îndeplinite. Voi menţiona doar faptul că lupta împotriva corupţiei sistemice nu a început. Cel mai bun exemplu: Ilan Shor, una dintre persoanele care a recunoscut prin declaraţie scrisă în faţa procurorilor ca este implicată în furtul miliardului din bănci, este liber şi exercită funcţia de primar al oraşului Orhei”, a explicat experta pentru sursa citată.

Pe de altă parte ea a arătat că autorităţile de la Chişinău, în spatele cărora se află Plahotniuc, au început să-i hărţuiască pe protestatarii care au participat la protestele din centrul capitalei. „Mai mult, autorităţile din Republica Moldova au început să-i hărţuiască pe cei care au participat la protestele Platformei DA, pe cei implicaţi în activităţile partidului de opoziţie PAS, condus de fostul ministru Maia Sandu. În acelaşi timp, vocile critice din societatea civilă sunt subiecte ale mesajelor denaturate transmise de mass-media, site-urile controlate de Plahotniuc. Cine sunt cei care au asumat guvernarea în ianuarie 2016? Cu mici excepţii sunt aceeaşi politicieni care s-au aflat la putere începând din 2009: corupţi, ale căror voturi pot fi uşor cumpărate pentru învestirea unui nou guvern, şantajabili prin averile care nu pot fi justificate. În spatele acestui sistem politic se află oligarhul Vlad Plahotniuc , implicat printre altele în spălarea a 20 mld de dolari, bani ruseşti, prin băncile moldoveneşti, cu multiple identităţi (cetăţenia moldovenească, română şi rusă), legături cu mafia rusească. În acest context, viitorul Republicii Moldova nu este unul optimist. Banii acordaţi de România vor fi folosiţi, probabil, pentru a asigura o stabilitate relativă până la alegerile prezidenţiale. Sunt o gură de oxigen pentru un guvern care se împrumută cu dobânzi de 20% de la băncile private pentru a plăti salariile bugetarilor şi pensiile”, a precizat Ileana Racheru pentru cursdeguvernare.ro

„În martie 2016, premierul Filip a realizat o vizită la Bruxelles, prilej cu care a obţinut doar critici din partea partenerilor europeni şi nicio promisiune cu privire la reluarea programelor de asistenţă financiară. Trebuie menţionat şi faptul că oligarhul Plahotniuc a reuşit să controleze aproape total Republica Moldova (prin instituţii, partide, parlament, mass-media, reţele de socializare). Până în prezent sarcina acestui sistem de control a fost aceea de a mima reformele, prin adoptarea unor prevederi legale netranspuse în practică, prin distribuirea în mass-media a unor mesaje false cu privire la activitatea guvernului şi chiar a oligarhului însuşi (vizita în SUA)”, a mai spus aceasta.

Reamintim că preşedintele României, Klaus Iohannis, a semnat vineri decretul privind promulgarea legii pentru ratificarea Acordului de asistenţă financiară rambursabilă între România şi Republica Moldova, semnat la Chişinău la 7 octombrie 2015. Legea promulgată de preşedintele român a fost adoptată la sfârşitul lunii aprilie de Senat, care a admis parţial cererea de reexaminare trimisă de Klaus Iohannis la sfârşitul lui 2015 şi a păstrat articolul privind impunerea de condiţii Chişinăului.

Acordul semnat la 7 octombrie 2015, la Chişinău, prevede asistenţă financiară rambursabilă între România, în calitate de împrumutător şi Republica Moldova în calitate de împrumutat, în valoare de până la 150.000.000 de euro. În noiembrie 2015, Klaus Iohannis a trimis Parlamentului, spre reexaminare, legea şi a motivat decizia prin faptul că nu are încredere că Republica Moldova va continua reformele.