Specialiştii trag un semnal de alarmă: Rezervaţia naturală Snagov, în pericol!
alte articole
Zona Snagov a fost declarată Monument al naturii în 1952, pe o suprafaţă de 1147, 70 ha (pădure şi lac), ulterior gestionată ca Rezervaţie naturală complexă. Această încadrare nu s-a schimbat niciodată - nicio legislaţie nu a permis reducerea suprafeţelor sau schimbarea încadrărilor deja existente.
„Cu toate acestea, în anul 2000, apare cu titulatura Pădurea Snagov o bucăţică de 10 ha: dispar 960 de ha. De asemenea, din Lacul Snagov mai apare doar 100 de ha, faţă de 1147”, a arătat Constantin Turmac, preşedintele Fundaţiei Snagov, în cadrul evenimentului „Biodiversitatea Zonei Snagov- Noutăţi, reevaluare, reconsiderare şi nevoi”, desfăşurat pe 3 noiembrie la Muzeul Antipa.
Unii dintre vorbitori au deplâns continua distrugere a patrimoniului natural cu repercusiuni grave asupra speciilor protejate.
Între 2010-2012 s-au inventariat 171 de specii protejate şi rare, ocazie cu care s-au găsit circa 50 de specii de plante protejate şi 18 specii de păsări cu semnificaţie de pierdere de biodiversitate protejată. S-au identificat peste 30 de specii noi cu comportament invaziv. Un exemplu îl constituie lotusul indian (nelumbo lucifera), care sufocă până la eliminare nufărul alb autohton.
Rezervaţia Naturală Lacul Snagov are o importanţă deosebită arheologică, istorică, culturală şi naturală, fiind situată la mică distanţă de capitala ţării şi preferată ca zonă de eco - agrement atât de bucureşteni, cât şi de ploieşteni. Este formată din habitate terestre şi acvatice cu o însemnată biodiversitate vegetală şi animală.
Potrivit Fundaţiei Snagov, zona are un mare potenţial şi ar trebui să redevină destinaţia "VERDE" a Bucureştiului şi Ploieştiului cu circuite: pe jos, cu bicicleta, cu caiacul, cu vaporaşul, cu trenuleţul de vacanţă etc.
Lacul Snagov include cel mai mare lac natural din România (lacul Reazem fiind un fel de golf cu apă sărată), 16 km lungime şi păduri riverane (parte a foştilor Codri Vlăsia). Existenţa unor specii rare a început să fie semnalată din 1904 şi ulterior bogata biodiversitate a fost studiată de mulţi cercetători până în 1988, rezultând peste 30 de studii, cercetări, monitorizări, inventarieri mai relevante.
Lacul provine din fosta mare Sarmatică, apoi fosta pădure tropicală, respectiv (predominant stejari) de nepătruns a Vlăsiei. Există o puternică conexiune ecologică (ape-pădure) cu siturile Natura 2000 din amonte (Scroviştea) şi aval (Căldăruşani-Dridu), se specifică într-un comunicat al Fundaţiei Snagov.
Menţionăm că în 2013, Fundaţia Snagov a iniţiat o Campanie pentru salvarea speciilor protejate, iniţiind şi o PETIŢIE în acest sens.
Una dintre cerinţele Petiţiei era oprirea de urgenţă a tăierilor masive a exemplarelor seculare de stejar, carpen, ulm, tei, fag, etc şi trecerea la conservarea integrală a acestora, avându-se în vedere existenţa numeroaselor exemplare seculare între 300 şi chiar 600 de ani!
O altă cerinţă prevedea unificarea şi extinderea celor două mici arii naturale protejate din Zona Snagov (lac=100ha şi pădure=10ha, care sunt şi învecinate) astfel încât să rezulte o arie unică mai uşor de administrat (conform recomandărilor cercetătorilor din cadrul studiilor ştiinţifice realizate şi a Planului de Management şi Regulamentului avizat de APM Ilfov aflat în analiză la Ministerul Mediului). Astfel încât, habitatele speciilor să aibă dimensiuni adecvate şi să acopere şi zonele neprotejate în prezent în care au fost găsite specii rare, obligatoriu de protejat prin legislaţiile în vigoare. Iar copacii seculari (precum şi cele 4 habitate existente – cu zona de protecţie din jurul lacului) – să devină protejaţi şi nu doar o oportunitate economică, silvică.