Unul din patru medicamente - care nu sunt antibiotice - generează tulburări ale sănătăţii intestinale

Deşi pacienţii ştiu de mult timp că antibioticele pot afecta sănătatea intestinului, cercetătorii au descoperit acum că medicamentele aparent inofensive, inclusiv pastilele obişnuite pentru alergie, antidepresivele şi tratamentele hormonale, pot reprezenta o ameninţare pentru bacteriile protectoare care ţin la distanţă agenţii patogeni periculoşi.

„Acest lucru poate fi periculos pentru persoanele fragile sau în vârstă”, a declarat Lisa Maier, autoarea principală a studiului, într-un comunicat de presă.

Amploarea problemei, „total neaşteptată”

Studiul, publicat recent în revista Nature, a constatat că 28% din cele 53 de medicamente non-antibiotice testate au favorizat dezvoltarea agenţilor patogeni nocivi, precum Salmonella, în modele de laborator, expunând potenţial milioane de pacienţi la infecţii intestinale grave.

„Amploarea fenomenului a fost complet neaşteptată”, a declarat Maier. „Multe dintre aceste medicamente non-antibiotice inhibă bacteriile intestinale utile, în timp ce microbii patogeni, precum Salmonella Typhimurium, sunt imuni”, a remarcat ea. „Acest lucru duce la un dezechilibru în microbiom, ceea ce oferă un avantaj agenţilor patogeni.”

Deşi cercetătorii nu au specificat toate medicamentele testate, ei au evidenţiat descoperiri îngrijorătoare cu privire la medicamentele prescrise pe scară largă, inclusiv clomifenul (un medicament pentru fertilitate), simvastatina (o statină), floxuridina (un medicament pentru chimioterapie) şi un medicament pentru alergie — toate acestea crescând riscul de infecţie. Antihistaminicul terfenadină a fost evidenţiat de cercetători ca fiind unul dintre medicamentele nonantibiotice care slăbesc rezistenţa naturală la infecţii, ducând la dezvoltarea mai rapidă a bolii şi la intensificarea inflamaţiei cauzate de Salmonella la şoareci.

Antiacidele foarte frecvent prescrise, precum Pepcid şi Prilosec sunt, de asemenea, susceptibile de a creşte susceptibilitatea la infecţii intestinale, a remarcat dr. David Purow, gastroenterolog şi director regional pentru endoscopie gastrointestinală la Northwell Health, care nu a participat la studiu. El a spus că acest lucru se datorează faptului că reducerea acidităţii stomacale poate favoriza un mediu care permite bacteriilor dăunătoare să supravieţuiască şi să se dezvolte.

Bacterii benefice versus bacterii dăunătoare

Cercetătorii au descoperit că bacteriile patogene precum Shigella flexneri şi Escherichia coli, responsabile de boli precum febra tifoidă, diareea şi infecţiile tractului urinar, erau mai rezistente la unele medicamente decât bacteriile intestinale benefice. Echipa a emis ipoteza că aceste medicamente pot creşte creşterea agenţilor patogeni prin inhibarea sau perturbarea microbilor benefici.

De exemplu, medicamentele care conţin simvastatină, floxuridină şi antipsihoticul clorpromazină au crescut dezvoltarea bacteriilor Shigella flexneri şi Escherichia coli la anumite concentraţii. Zafirlukast, un medicament pentru astm, s-a diferenţiat de majoritatea medicamentelor studiate, deoarece a inhibat dezvoltarea bacteriei Shigella flexneri, dar a favorizat dezvoltarea bacteriei Escherichia coli.

„Deşi necesitatea medicamentelor este incontestabilă, chiar şi medicamentele cu efecte secundare presupuse a fi reduse pot, să zicem aşa, provoca prăbuşirea firewall-ului microbian din intestin”, a spus Maier.

Acest studiu completează cercetările anterioare, publicate tot în Nature, care au raportat că 24% dintre medicamentele non-antibiotice, inclusiv antivirale, antipsihotice, medicamente care reduc aciditatea, medicamente pentru chimioterapie şi medicamente pentru tensiunea arterială, inhibă creşterea a cel puţin unei tulpini de bacterii intestinale care se găsesc frecvent la persoanele sănătoase.

Anumite medicamente pot interfera cu interacţiunile normale dintre bacterii, fie prin blocarea accesului la nutrienţi pentru germenii dăunători, fie prin perturbarea capacităţii bacteriilor benefice de a ţine sub control agenţii patogeni.

Rezultatele indică faptul că unele medicamente non-antibiotice pot afecta mecanismele de apărare ale intestinului, făcând oamenii mai susceptibili la infecţii intestinale, în special în rândul anumitor grupuri de pacienţi.

„Persoanele în vârstă, persoanele cu afecţiuni inflamatorii cronice, pacienţii imunocompromişi şi cei cu antecedente de utilizare recurentă a antibioticelor au deja o diversitate microbiană mai redusă, ceea ce îi face mai susceptibili la perturbări suplimentare”, a declarat dr. Ruvini Wijetilaka, medic internist certificat la Mecca Health, care nu a participat la studiu.

Tratamentul cu probiotice poate ajuta

Experţii subliniază că pacienţii nu trebuie să întrerupă administrarea medicamentelor necesare. Există „terapii ţintite” care ar putea ajuta la restabilirea sănătăţii microbiomului, a menţionat Purow.

„Indiferent dacă luaţi prebiotice sau probiotice, [acestea] au potenţialul de a ajuta”, a spus el, deşi a avertizat că tratamentele optime pot varia de la o persoană la alta, deoarece proporţiile bacteriilor intestinale sănătoase diferă de la o persoană la alta.

Cercetătorii au subliniat că studiul a avut mai multe limitări. Acesta a fost realizat pe baza unor experimente de laborator, în afara corpului uman, ceea ce poate să nu reflecte pe deplin complexitatea mediului intestinal uman. În plus, medicamentele specifice testate şi comunităţile bacteriene utilizate în studiu pot să nu reprezinte întreaga diversitate întâlnită în condiţii reale.

„Studiile pe animale şi în vitro sunt extrem de valoroase pentru identificarea mecanismelor potenţiale, dar transpunerea la oameni este complexă”, a spus Wijetilaka. „Microbiomul uman este mult mai divers şi variabil decât cel al animalelor de laborator şi este influenţat de numeroşi factori legaţi de stilul de viaţă şi de mediu.”