Solstiţiul de iarnă 2021: De astăzi Soarele "renaşte", lumina învinge din nou întunericul

Astăzi, 21 decembrie 2021, la ora 17.59, ora României, se marchează Solstiţiul de iarnă: aceasta este ziua din an cu cele mai puţine ore de lumină şi cea mai lungă noapte şi este ziua (în cursul revoluţiei anuale a Pământului) în care, în mod convenţional, începe iarna astronomică.

Solstiţiul de iarnă

Termenul Solstiţiu provine din latinescul "sol" (soare) şi "sistere" (a sta pe loc): înseamnă "soare staţionar", iar în astronomie, momentul în care Soarele atinge, în mişcarea sa aparentă de-a lungul eclipticii, punctul de maximă sau minimă declinaţie, în iunie, respectiv decembrie. În fiecare an, Solstiţiul este cu aproximativ 6 ore mai târziu decât în anul precedent, mai exact cu 5 ore, 48 de minute şi 46 de secunde şi este realiniat forţat la fiecare 4 ani, corespunzând anului bisect, introdus pentru a evita divergenţa progresivă a anotimpurilor cu calendarul.

Solstiţiile de iarnă au loc aproape întotdeauna pe 21 sau 22 decembrie, dar există ani speciali în care se poate întâmpla şi pe 20 sau 23 decembrie (ultima dată când un solstiţiu de iarnă a avut loc pe 23 decembrie a fost în 1903, iar următorul este aşteptat abia în anul 2300).

(screenshot tramite web)

Solstiţiul de iarnă - pentru cei care locuiesc în emisfera nordică - este momentul în care Polul Nord se află cât mai departe de Soare, deci (în raport cu axa sa); Solstiţiul de vară este momentul în care acesta este cel mai aproape (pentru cei din emisfera sudică, fenomenul este acelaşi, dar cu zilele inversate).

Sandro Bardelli, cercetător la Institutul Naţional de Astrofizică (INAF) din Italia explică fenomenul pentru MeteoWeb: "De la iarnă la vară, înălţimea Soarelui creşte până la un maxim, pare să se oprească şi apoi începe să coboare din nou: această "oprire" a astrului este indicată în latină ca "sol sistere", de unde provine cuvântul solstiţiu".

Solstiţiul de iarnă, a reamintit expertul, "corespunde duratei minime a zilei şi maxime a nopţii".

Luând în considerare poziţia Soarelui, Solstiţiile pot fi considerate, de asemenea, după cum urmează: la Solstiţiul de vară din emisfera nordică, Soarele apare direct deasupra Tropicului Racului, în timp ce la Solstiţiul de iarnă din emisfera nordică, Soarele apare direct deasupra Tropicului Capricornului.

Soarele este întotdeauna perpendicular pe o singură paralelă şi, cu cât ne îndepărtăm mai mult de aceasta, cu atât razele sunt mai oblice. Tropicul Cancerului este paralela faţă de care Soarele se află la zenit (în poziţie verticală) la amiază, la solstiţiul de vară (deci în emisfera nordică este vară, iar în emisfera sudică este iarnă), în timp ce Tropicul Capricornului este paralela faţă de care astrul nostru se află la zenit la amiază, la solstiţiul de iarnă (în emisfera sudică este vară, iar în emisfera nordică este iarnă).

Axa Pământului "este înclinată: în timpul solstiţiului de iarnă, emisfera nordică este orientată spre partea opusă a Soarelui, iar emisfera sudică este orientată spre steaua noastră. Razele Soarelui sunt foarte înclinate şi se încălzesc mai puţin", a subliniat astronomul de la INAF.

De ce apare acest fenomen? "Dacă luăm o lanternă şi o punem perpendicular pe o suprafaţă, fasciculul de lumină rezultă un cerc; dacă înclinăm lanterna, vom vedea o elipsă foarte mare, adică vom avea aceeaşi cantitate de energie dispersată pe o suprafaţă mai mare. De aceea este mai frig atunci când razele sunt înclinate, deoarece energia soarelui este dispersată pe o suprafaţă mai mare.

După 21 decembrie, "Soarele începe să se deplaseze din nou în sus, zilele devin mai lungi, începe să se încălzească, motiv pentru care în această perioadă se celebra sărbătoarea romană Dies Natalis Solís Invicti, care marca renaşterea Soarelui, adică lumina începe să învingă din nou întunericul". Pe 21, Soarele "pare să rămână jos, nemişcat, apoi renaşte, revine la suprafaţă, şi nu este o coincidenţă că această sărbătoare romană a fost celebrată pe 25, dată pe care creştinii au asociat-o mai târziu cu Crăciunul".