Solstiţiul de vară: astăzi este ziua cea mai lungă a anului

Soarele în creştere peste Stonehenge în dimineaţa zilei solstitiului de vara, 21 iunie 2005
Soarele în creştere peste Stonehenge în dimineaţa zilei solstitiului de vara, 21 iunie 2005 (Andrew Dunn / Wikimedia)

Ziua de 21 iunie a fiecărui an este cunoscută ca fiind "ziua cea mai lungă a anului" sau solstiţiul de vară, fiind momentul care marchează începutul verii astronomice.

Aşa cum ştim, Pământul execută simultan, două tipuri de mişcări: o mişcare anuală de revoluţie în jurul Soarelui şi o mişcare diurnă de rotaţie în jurul axei polilor tereştri. Luând în considerare că axa polilor are aproximativ o poziţie fixă, înclinată pe axul orbitei Pământului, descoperim existenţa celor două emisfere terestre. Aceste două emisfere sunt iluminate de Soare în mod inegal în decurs de un an, de aici rezultând inegalitatea zilelor şi a nopţilor la latitudinile medii, precum şi existenţa anotimpurilor care se succed.

La momentul solstiţiului de vară, Soarele se va afla la 23° 27' distanţa unghiulară nord faţă de ecuator, el descriind mişcarea diurnă pe un cerc paralel cu ecuatorul, numit tropicul racului.

În termeni tehnici, solstiţiu înseamnă "faptul că la data respectivă are loc schimbarea gradientului mişcării Soarelui în raport cu declinaţiile acestuia".

Pentru ţara noastă, în momentul solstiţiului, soarele se află în poziţia de culminaţie, la 67°52' deasupra orizontului, ziua având cea mai mare durară din timpul anului, respectiv 15 h 32 min, iar durata nopţii va fi de 8 h 28 min.

Crepusculul are şi el durata maximă din an, iar la latitudinile ridicate, acesta durează toată noaptea, locuitorii regiunilor respective fiind martorii frumoaselor "nopţi albe".

După acest minunat moment, durata zilei va începe să scadă, iar cea a nopţii să crească, până la 21 decembrie când vom avea solstiţiul de iarnă. Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul se derulează în sens invers.

Cercetări bazate pe cele amintite mai sus au fost făcute din vremea grecilor când, în anul 250 î.Ch., învăţatul grec Eratostene a reuşit să determine lungimea meridianului terestru, folosindu-se de poziţia Soarelui în ziua solstiţiului de vară. Luând în calcul momentul culminaţiei în ziua solstiţiului de vară în oraşele egiptene Siena (unde Soarele se află la zenit) şi Alexandria (unde Soarele se află la o distanţă de 7° 12' faţă de zenit) şi cunoscând distanţa terestră între cele două oraşe, Eratostene a obţinut valoarea lungimii cercului meridian.

În funcţie de ora oficială de vară a României, în următorii ani solstiţiu de vară va avea următoarele repere :

21 iunie 2013 ora 08:04

21 iunie 2014 ora 13:51

21 iunie 2015 ora 19:38

21 iunie 2016 ora 01:34

21 iunie 2017 ora 07:24