Obiceiuri şi tradiţii de Crăciun în lume (Franţa şi Lituania)

(DANIEL MIHAILESCU / AFP / Getty Images)

Crăciunul, considerat de unii sărbătoare păgână care marchează solstiţiul de iarnă, de alţii ziua naşterii lui Isus sau pur şi simplu o zi liberă, reprezintă pentru francezi o dată specială. În lume, există diverse moduri de sărbătorire a Crăciunului, iar site-ul TourMagazine.fr ne prezintă câteva din obiceiurile şi tradiţiile specifice acestei zile.

Francezii sărbătoresc ziua de Crăciun în diferite feluri. Creştinii se duc la slujba din seara zilei de 24 decembrie sau îşi amenajează acasă o iesle reprezentând naşterea lui Isus, cu Sfânta Fecioară, Iosif, un măgar şi un bou.

Alţii, mai superstiţioşi, obişnuiesc să taie un măr ca să afle ce le rezervă anul viitor sau pun un solz de crap sub farfurie, de revelion, ca să aibă mai mulţi bani în anul care vine.

Pentru marea majoritate a francezilor, Crăciunul rămâne înainte de toate o sărbătoare comercială, când Moşul, îmbrăcat în roşu, pune o mulţime de cadouri sub brad, în noaptea de 24 spre 25 decembrie. Dar în alte părţi, nu Moş Crăciun este actorul principal. În Spania, de exemplu, nu el aduce cadouri, ci Regele Magilor, la 6 ianuarie, iar în Germania, binefăcătorul este Moş Nicolae.

În Lituania, ajunul Crăciunului este o sărbătoare familială importantă. Ziua de 24 decembrie se numeşte 'Kucios', iar ziua de Crăciun 'Kaledos'. Această zi este pregătită cu grijă, se face o curăţenie serioasă în casă. Deşi Biserica Catolică nu impune postul, oamenii nu mănâncă deloc carne în ajunul Crăciunului. Pentru seara de Crăciun, se pregătesc douăsprezece feluri de mâncare, reprezentând numărul apostolilor lui Isus. Se fac obligatoriu faimoasele 'kuciukai', nişte prăjiturele rotunde din făină, drojdie, dar fără unt. Pe masă trebuie aranjate diversele mâncăruri tradiţionale, printre care heringul sau alt fel de peşte, supa de mac, o băutură obţinută din afine roşii ('kiselis'), salată, ciuperci, cartofi copţi, varză acră călită, fără carne, pâine.

Pe masă se pune, de asemenea, o farfurie cu atâtea bucăţi de azimă câte persoane sunt la masă. Aceste bucăţi de azimă se numesc 'Dievo pyragai' sau prăjiturelele Domnului. În unele regiuni din Lituania, se mai pun şi mere - simbolul păcatului originar.

În cursul lunii decembrie la Vilnius se organizează mai multe concerte şi manifestaţii culturale, târguri cu articole artizanale şi produse alimentare tradiţionale. Sărbătorile de iarnă se încheie la începutul lui ianuarie, de Bobotează, cu o paradă şi un spectacol consacrat celor Trei Magi.

În Lituania, tradiţiile creştine sunt foarte puternice şi această sărbătoare este foarte importantă pentru toţi lituanienii.