Societatea civilă îşi asumă reîntoarcerea la valoare

O mobilizare a societăţii civile fără precedent în ultimul deceniu a fost declanşată de tenacitatea independentului Nicuşor Dan şi a echipei sale de voluntari. Ceea ce au realizat este o dovadă de care mulţi dintre noi aveam nevoie, că solidaritatea, spiritul de echipă, idealismul şi disponibilitatea de a face un efort, fără perspectiva unei recompense palpabile, încă mai există.

Luni, 30 aprilie 2012, la ora 11:00, Nicuşor Dan şi echipa lui şi-a aşteptat simpatizanţii la sediul din Bulevardul Mihail Kogălniceanu nr. 10. De acolo au plecat spre Biroul Electoral Municipal, Bulevardul Elisabeta nr. 47 (fostul sediu al Primăriei Generale), ducând cu ei cele 36 de cutii ce conţineau cele 53.000 de semnături care îi permit să candideze la funcţia de primar general al capitalei.

Este un mit concepţia că primarul general nu poate face nimic fără un partid în spate, afirmă Nicuşor Dan. Primarul general are în subordine 1100 de oameni, în timp ce consiliul general are în subordine doi oameni. Nu există proiecte în toată istoria postdecembristă, care să fi fost făcute de consiliul general. Toate proiectele primăriei sunt concepute de aparatul de sub primarul general. Tot ce poate să facă consiliul general, este să nu voteze bugetul pentru anumite proiecte. Dacă primarul general are inteligenţa să propună consiliului general un număr limitat de proiecte care acoperă bugetul, consiliul general va fi pus în situaţia, fie să voteze acest ansamblu de proiecte, fie să nu cheltuie bani de la buget. Pînă acum, însă, primarul venea din campanie cu nişte obligaţii, consiliul cu altele, şi ajungeau la o negociere în care consiliul, ştiind că primarul este vulnerabil, îl ataca exact în acele proiecte pentru care avea nişte obligaţii.

Faptul că oamenii s-au mobilizat e un semn că există voinţa să schimbe actuala clasă politică, şi că nu mai au încredere în instituţii. Suntem într-o competiţie globală, şi principala preocupare trebuie să fie aceea de a da o direcţie economică spre crearea de locuri de muncă şi mai mulţi bani de la buget, aşa cum se întâmplă în întreaga lume, afirmă Nicuşor Dan.

Cu puţin timp înainte, Nicuşor Dan mărturisea: "De fapt, ce facem noi aici, este a ne pune împreună, nişte oameni care s-au săturat de cum este administrată viaţa lor, şi care vor, împreună, să îşi ia viaţa în mâini. Am pornit împreună un bulgăre de zăpadă şi vă rog să îl facem mai mare, şi să ajungem să câştigăm. Ce facem noi aici nu este politică, ci, tot ce au făcut oamenii ăştia este pur şi simplu democraţie, este solidaritate, este pur şi simplu dorinţa unor oameni să îşi ia soarta în mâini. Pentru că ştim cu toţii ce vrem să fie oraşul acesta. Oraşul acesta are resurse să îi atragă aici şi să se bată pentru el, marile firme de IT, oraşul ăsta poate să fie un oraş în care să ai ce să faci cu copilul când îţi iese de la şcoală, un oraş în care autobuzul să vină la ora scrisă pe panou, un oraş în care pur şi simplu să îţi facă plăcere să te plimbi pe stradă. Un oraş viu, un oraş magnetic, un oraş care să te atragă, să îţi facă plăcere să trăieşti în el".

Îndemnul lui Nicuşor Dan şi al susţinătorilor săi este: “Vino să depunem oficial candidatura, ca să-i facem să înţeleagă că societatea civilă locuieşte în acelaşi Bucureşti ca şi ei.(...) Lupta pentru o infuzie de bun simţ şi pentru putere reală de decizie, prin intermediul unui reprezentant onest, abia acum începe.“.

“Aveam nevoie de 36.000 de semnături şi am strâns 53.000, voluntarii noştri n-au mai dormit de câteva zile bune – au numărat semnături ore în şir, până n-a mai contat dacă afară era zi sau noapte“ a notat Dan.

Nicuşor Dan este fondatorul organizaţiei non-guvernamentale “Salvaţi Bucureştiul”, înfiinţată în 2008. În calitate de preşedinte al organizaţiei, a oprit proiecte ilegale de construcţii, a câştigat 23 de procese împotriva Primăriei şi a contribuit la modificarea legii urbanismului.

Candidatul la Primăria Generală a Capitalei a câştigat două olimpiade internaţionale la matematică şi a obţinut doctoratul în matematici la Universitè de Paris 13, dar a ales să se întoarcă în România în 1998. El este, de asemenea, iniţiatorul Şcolii Normale Superioare Bucureşti, după modelul şcolii franceze şi aflată sub tutela Academiei Române. În perioada 2000-2006 a fost director executiv al acestei şcoli.

Radu Gologan, antrenor al lotului de matematică din România, spune despre Nicuşor: „Sigur că mi-l amintesc. Era un băiat micuţ, foarte amuzant şi foarte politicos. (...) Este un matematician extrem de intuitiv. În ultimii ani, l-am chemat să ţină cursuri la lot şi a fost foarte apreciat".

AFP (Agenţia France Presse) afirmă că "Are curajul tenace al unui Don Quichotte. Matematician format la Paris, Nicuşor Dan luptă pentru salvarea patrimoniului Bucureştiului, parcurilor sale şi cartierelor tradiţionale ameninţate de dezvoltatorii imobiliari, corupţie şi nelegiuire. " Confruntat cu "paricidul cultural", descris de istoricul Andrei Pippidi, Dan, "un exemplu de curaj şi demnitate", refuză să stea cu capul în formulele sale matematice, pasiunea sa, pentru că, petiţiile şi demonstraţiile sunt utile, dar ele nu opresc distrugerea.

"În această luptă a lui David împotriva lui Goliat, el a fost adesea un câştigător singur, ajutat de puţinii avocaţi şi o mână de oameni foarte dedicati " spune Sandra Pralong, consultant pentru ONU în România. "El a gasit cel mai eficient mod de a ataca deciziile discutabile ale autorităţilor. Acest lucru este neobişnuit într-o ţară în care experienţa îndelungată a regimului comunist a slăbit voinţa de a contesta deciziile de mai sus," precizează ea, adaugând că Dan a remarcat că "Francezii sunt mai dispuşi să pună la îndoială deciziile pe care le consideră inacceptabile şi în acelaşi timp, există un respect pentru lege mai puternic decât în ​​România, al autorităţilor şi al publicului".

Printre susţinători la întâlnirea în cadrul căreia şi-a anunţat candidatura a fost prezent si "prietenul său vechi", aşa cum singur s-a prezentat, vicepreşedintele PDL Theodor Paleologu, şi el interesat de o candidatură la Primaria Capitalei. "Il respect pe Nicuşor Dan, am venit ca prieten vechi, sunt de acord 99,9 la sută cu ce spune, îi admir spiritul civic şi mereu îi voi susţine pe cei care au aceleaşi idei ca mine", a spus Paleologu.

De fapt, ce facem noi aici, este a ne pune împreună, nişte oameni care s-au săturat de cum este administrată viaţa lor, şi care vor, împreună, să îşi ia viaţa în mâini. Am pornit împreună un bulgăre de zăpadă şi vă rog să îl facem mai mare, şi să ajungem să câştigăm. Ce facem noi aici nu este politică, ci, tot ce au făcut oamenii ăştia este pur şi simplu democraţie, este solidaritate, este pur şi simplu dorinţa unor oameni să îşi ia soarta în mâini. Pentru că ştim cu toţii ce vrem să fie oraşul

Centrul Român de Politici Europene (CRPE) a decis susţinerea publică a domnului Nicuşor Dan pentru poziţia de Primar General al Capitalei, din dorinţa de a crea un precedent pentru ca şi alte organizaţii să vină alături de Nicuşor Dan şi să-l susţină public, deschis, transparent.

''CRPE militează activ pentru o Românie matură pe plan european(...) Dar nu poţi avea o ţară europeană cu o capitală ne-europeană. Ca cetăţeni ai Bucureştiului simţim nevoia unei schimbări de perspectivă. Candidaţii propuşi de partidele mari nu fac decât să intre în competiţie cu proiecte pentru un Bucureşti pe care l-ar fi construit şi Nicolae Ceauşescu. Proiecte mamut de infrastructură propuse pentru nu se ştie cine, ignorarea aproape completă a nevoilor unui orăşean modern: spaţii verzi, strategie de dezvoltare axată pe transportul public, spaţii pietonale. Bucureştiul este un oraş al maşinilor, iar partidele mari nu fac decât să agraveze problema prin strategiile propuse. Bucureştiul este un oraş agresiv, iar partidele mari nu fac decât să ni-l propună şi mai agresiv, şi mai bezmetic, şi mai agitat.

Bucureştiul are nevoie de un primar care să propună soluţii curajoase, moderne şi aliniate ultimelor tendinţe ale urbanismului modern. Primarul Sorin Oprescu şi Silviu Prigoană sunt socializaţi într-un Bucureşti desprins din filmele de propagandă comuniste: blocuri, maşini, macarale care râd în soare şi oameni ai muncii care îi adulează pe ei, activiştii de bine. Nu e neapărat vina lor, aşa cu fost educaţi. Dar e vina lor că s-au oprit din citit prea devreme. Lumea s-a schimbat, politicile urbanistice au trecut prin nişte revoluţii în ultimii 40 de ani, iar oraşele mari europene merg în alte direcţii decât o făceau în anii 1970. Bucureştiul nu a suferit această schimbare de direcţie. Pentru că e condus de oamenii trecutului, cu ideile trecutului. Nicuşor Dan este din altă specie. Este primarul viitorului Bucureşti. Oraşul conectat la Europa.

Ştim că este greu. Ştim că vă veţi spune: dar care sunt şansele? Vă îndemnăm însă să gândiţi nu util pe termen scurt, ci util cu adevărat: nu e nici o diferenţă între PDL-Prigoană şi USLOprescu în termeni de politici urbanistice. Nu e nimic de pierdut. Doar de câştigat – măcar sentimentul că suntem mulţi cei care ne dorim un altfel de oraş. Şi acest sentiment ne va aduna împreună – pentru acum şi pentru data viitoare. Nicuşor Dan reprezintă cel mai bine acest sentiment.

Este un om care a dovedit dezinteresat că îi pasă de Bucureşti. În timp ce alţii se străduiau să-l distrugă, el se străduia să-i oprească. În timp ce alţii vin cu reţele de afaceri care căpuşează lucrările şi serviciile publice, pe timpul său şi cu banii săi Nicuşor Dan a oprit deja ilegalităţi şi abuzuri comise de autorităţi. A condus cea mai de succes organizaţie guvernamentală pentru politici locale – Salvaţi Bucureştiul. Merită sprijinul nostru.

Acesta nu este un pas spre politică. CRPE rămâne o organizaţie non-politică. Ca şi Nicuşor Dan. Susţinând un independent cu viziune modernă şi merite personale atestate, CRPE este coerent cu propria misiune. Nu suntem implicaţi în politicile urbanistice locale, dar ne putem spune opinia. Pentru că suntem şi bucureşteni. '' Scrisoarea deschisă a fost semnată de Ciprian Ciucu, Dragoş Dinu şi Cristian Ghinea.

Nicuşor Dan povesteşte ce l-a determinat să lase deoparte pasiunile sale pentru a intra în această luptă împotriva anchilozării la care a fost condamnată România până în prezent: În anii 2000, când distrugerea patrimoniului construit începuse să ia avânt, am simţit că îmi este afectată, la modul cel mai propriu, identitatea. Fizic, în momentul în care se demolează o casă - nu o magherniţă - sufăr o zi întreagă. Chiar aşa se întâmplă! Mi se pare că se distruge o parte din identitatea acestui oraş şi că identitatea lui este, cumva, parte din mine. Asta m-a determinat să acţionez. În 2006, abia scăpasem de administraţie, după cei şase ani petrecuţi ca director executiv la Şcoala Normală Superioară, şi ziceam că, gata, o să fac doar matematică. Plănuiam doar să particip, ca bun cetăţean, la toate mitingurile organizate împotriva distrugerii patrimoniului.

Foarte repede, mi-am dat seama că mişcările civice în acest sens erau foarte slabe. Am înţeles că nici profesioniştii nu aveau o idee a ceea ce trebuia făcut pentru a opri distrugerea patrimoniului. Îi întrebam: „Dacă vine ministrul Dezvoltării la voi şi vă cere să-i spuneţi ce e de schimbat, voi aveţi o listă de propuneri?". N-aveau. Aşa am ajuns să fac un repertoriu de probleme. După multă muncă, în martie 2008, am scris textul „Bucureşti, un dezastru urbanistic", document care rămâne de bază şi astăzi.

Ca miză pentru oraş, cel mai important proces câştigat a fost cel pentru salvarea a şapte hectare din Parcul Tineretului. Primarul sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, dăduse autorizaţie să se construiască un Aqua Park pe acel teren. Ca satisfacţie intelectuală, cele mai importante sunt două: unul în care am luptat, în instanţă, cu Facultatea de Drept - care dorea să oblige Consiliul General să dea un PUZ (n.r. - Plan Urbanistic Zonal) pentru un spaţiu verde situat pe Bulevardul Poligrafiei. Iar, de curând, un proces pe care l-am câştigat împotriva lui Valeriu Stoica. Avocatul voia să construiască, în asociere cu Marius Locic (n.r. - om de afaceri urmărit penal pentru corupţie, în dosarul senatorului PSD Cătălin Voicu) şi cu alţii, un bloc cu şase etaje în cartierul Cotroceni. Aici era vorba de o suită de PUZ-uri derogatorii, date de Videanu, de Oprescu şi de Vanghelie. Am reuşit să sistăm autorizaţia.

Am fost invitaţi de câteva ori la discuţii civilizate de către dezvoltatori care voiau sa testeze dacă putem ajunge la o înţelegere. Unii dintre ei ne-au lăsat să pricepem că ne-ar putea oferi bani. Am avut de fiecare dată o poziţie foarte fermă şi nu am ajuns la momentul la care să ni se propună chiar sume de bani.

In data de 30 aprilie 2012, Nicuşor Dan şi-a depus candidatura ca independent la Primăria Generală a Capitalei. Agenda lui include transformarea sistemului de transport prin investiţii coerente în infrastructură, dezvoltarea unei “axe creative” a oraşului de-a lungul Dâmboviţei, aducerea în administraţia publică a unor specialişti din domeniul privat şi, nu în ultimul rând, reabilitarea patrimoniului cultural al oraşului.