Societatea civilă îi cere ministrului Mediului să salveze râurile de munte

Mai multe organizaţii neguvernamentale din ţară şi din străinătate i-au adresat o scrisoare deschisă ministrului Mediului, Cristiana Paşca Palmer, cerându-i acesteia să intervină pentru salvarea Râului Nera şi, în genere, a râurilor de munte, ameninţate de construcţia de microhidrocentrale.

Semnatarii scrisorii îi reamintesc Cristianei Paşca Palmer că, prin aceste microhidrocentralele, adesea avizate în baza unor Studii de impact asupra mediului făcute de firme private plătite chiar de investitori, biodiversitatea şi conectivitatea cursurilor de apă este grav afectată şi cer sistarea autorizării acestor construcţii "ce pustiesc apa şi natura."

Redăm scrisoarea remisă redacţiei Epoch Times de Agora for Life:

"În urma veştilor bune legate de propunerea de a introduce Roşia Montană pe lista UNESCO şi după ce v-aţi declarat sprijinul pentru această localitate atât de vitregită până acum, după ce aţi început să mergeţi pe teren pentru a evalua situaţia în care se află pădurile României şi după revocarea a 5 membri ai CA RNP Romsilva, avem speranţa că vă veţi îndrepta atenţia şi către un subiect extrem de dureros şi cu consecinţe iremediabile asupra mediului: construcţia de microhidrocentrale pe râurile de munte.

La APM Caraş-Severin s-a depus recent spre avizare documentaţia pentru realizarea unor microhidrocentrale la Prigor, ce vor afecta iremediabil Râul Nera pe toată întinderea sa. Proiectul se află la mai puţin de 20km de situl Natura2000 RO SCI0375, ceea ce contravine Avizului de Mediu 10938-2013 al MMP, pag 14, pct.III2.

De ce ar fi nevoie de alte microhidrocentrale în ţara noastră, pe lângă cele deja construite, în condiţiile în care:

1. Ne-am îndeplinit ţinta asumată privind ponderea energiei din surse regenerabile: conform spuselor reprezentanţilor ANRE , «ţinta asumată de România în conformitate cu Directiva 2009/28/EC privind ponderea energiei din surse regenerabile de energie în consumul final de energie la nivelul anului 2020 (de 24%) a fost realizată în anul 2010 la nivelul de 23,6%, România clasându-se pe locul 2 în rândul statelor membre UE cu privire la gradul de realizare a ţintei propuse».
2. Nu avem unde stoca surplusul.
3. Comisia Europeană a anunţat, în iunie 2015, începerea procedurii de infringement împotriva ţării noastre din cauza impactului devastator asupra mediului al unor proiecte asemănătoare.

Prin aceste proiecte apa râurilor este trasă în ţeavă, biodiversitatea şi conectivitatea cursului de apă fiind grav afectate. Aceste proiecte primesc aprobări chiar şi în arii protejate, situri Natura 2000. Sunt distruse astfel, prin construcţiile de beton care pustiesc apele şi natura, ultimele zone de natură sălbatică din Europa, ultimele râuri neatinse încă de mâna omului, din România.

Ca reprezentanţi ai societăţii civile, apărători ai dreptului la un mediu sănătos (art 35 din Constituţia României), nu înţelegem cum unor investitori li se dă dreptul de a confisca râurile de munte, odată cu care primesc şi dreptul de a confisca viaţa însăşi!

Aprobările pe care le primesc aceste proiecte au la bază Studii de impact asupra mediului făcute de firme private care sunt plătite de investitori să elaboreze aceste studii. În mod evident, acestea nu vor elabora studii care să fie defavorabile proiectului, din moment ce sunt plătite pentru ele. Mai mult, nu iau în calcul impactul cumulat asupra mediului pe care o « salbă » de astfel de microhidrocentrale îl produc. Aceste sute de microhidrocentrale răspândite pe râurile de munte înseamnă tot atâtea sute de discontinuităţi la nivelul reţelei hidrografice, ceea ce înseamnă o mare interferenţă în procesele ecosistemice naturale, sub variate aspecte biologice, evolutive, hidromorfologice, peisagistice. Sunt ignorate obligaţii asumate la nivel european - Directiva Cadru Ape, Directiva Habitate, Directiva Păsări, care capătă o tot mai mare importanţă în contextul adoptării recentului raport al eurodeputatului belgian Mark Demesmaeker pe tema combaterii pierderii biodiversităţii, adoptat cu 592 voturi pentru, 52 împotrivă şi 45 abţineri în sesiunea de săptămâna trecută a Parlamentului European.

Ca reprezentanţi ai societăţii civile, apărători ai dreptului la un mediu sănătos (art 35 din Constituţia României), nu înţelegem cum unor investitori li se dă dreptul de a confisca râurile de munte, odată cu care primesc şi dreptul de a confisca viaţa însăşi!

Ceea ce este ridicol este că subvenţiile acordate unor astfel de proiecte sunt plătite de noi toţi, prin factura la electricitate, unde se regăseşte această subvenţie pentru "energia verde". Ceea ce înseamnă că cei care plătesc pentru realizarea acestor proiecte suntem noi toţi, victime indirecte ale acestora.

Vă solicităm suspendarea oricăror autorizaţii pentru construcţia unor microhidrocentrale şi anularea celor acordate, până la evaluarea obiectivă a impactului asupra mediului al celor construite deja."

Scrisoarea este semnată de: Agora for Life ( Belgia), Romanian Activists Worldwide ( RAW), Grupul DobroGeea, Diaspora Franţa Solidară cu România, Roşia Montană Paris, RomBel (Belgia), Grupul de Intervenţie Civică (Braşov), Canada Save Roşia Montană, Euroland, Diaspora Românească Unită, Asociaţia Altitudine, Asociaţia Speologică Exploratorii, New Environmentalist, Bike Attak Reşiţa, Asociaţia my Nature (TM), Asociaţia Aport (Râşnov), Asociaţia Speologică Speocaras (Oraviţa), Asociaţia Creştem România Împreună (Braşov), Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului”Mihai I al României” (TM).