Râurile din Munţii Ţarcu salvate în instanţă. Avizele de mediu pentru 4 microhidrocentrale, anulate
Federaţia Coaliţia Natura 2000 România a obţinut anularea Acordurilor de Mediu pentru patru microhidrocentrale ce ameninţau ecosisteme cu o diversitate remarcabilă.
Bistra Mărului, Munţii Ţarcu. (Marius Berchi/WWF-România)
Curtea de Apel Timişoara a anulat Acordurile de Mediu pentru proiectele microhidrocentralelor (MHC) de pe râurile Şucu-Olteana şi Bistra Mărului, din situl Natura 2000 Munţii Ţarcu. Decizia este definitivă şi irevocabilă şi a fost pronunţată într-un proces intentat de Federaţia Coaliţia Natura 2000 România Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor.
Potrivit unui comunicat al WWF România, această sentinţă împiedică ca microhidrocentralele propuse de SC Alset Energy SRL şi avizate inadecvat de Agenţia pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin să intre in procesul de construire. Astfel, situl Natura 2000 Munţii Ţarcu - arie naturală protejată la nivel european - a fost salvat de la distrugerea ihtiofaunei şi a habitatelor limitrofe, distrugere generată de astfel de „proiecte verzi”, adaugă sursa citată.
"Salutăm corectitudinea magistraţilor şi ne bucurăm că mediul şi biodiversitatea au câştigat în faţa investitorilor care abuzează de influenţă şi putere în goana după câştiguri imediate. Este un succes important, care generează un precedent favorabil pentru situaţii abuzive similare. Am demonstrat că legislaţia de mediu trebuie respectată indiferent de situaţie iar avizele de mediu nu sunt nişte hârtii la dosar, ci decizii care pot distruge sau salva un colţ din natură", a declarat Liviu Cioineag, directorul Federatei Coaliţia Natura 2000, mulţumind organizaţiilor care au asigurat suportul necesar: WWF-România şi Asociaţia Altitudine Timişoara.
Demersul juridic
În februarie 2014, WWF-România alături de Asociaţia Coaliţia pentru Mediu, Asociaţia Natura Transilvaniei şi de persoane fizice au contestat la Agenţia pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin proiectele MHC aflate atunci în proces de avizare, solicitând respingerea acestora.
La începutul lunii iunie 2014 WWF-România a lansat o petiţie publică online prin care peste 6.000 cetăţeni au cerut autorităţilor relevante respingerea proiectelor. Cu toate acestea, autorităţile publice au decis să ignore vocea societăţii civile susţinută de argumente ştiinţifice, iar APM Caraş-Severin a emis acordurile de mediu.
Urmare a acestui fapt, Federaţia Coaliţia Natura 2000 a solicitat în instanţă anularea acordurilor de mediu în luna august 2014, pentru a evita efectele negative ale construcţiei şi funcţionării microhidrocentralelor asupra speciilor de faună acvatică şi asupra habitatelor protejate. Acordurile de Mediu au fost emise de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin în iunie 2014, cu ignorarea prevederilor Avizului de Mediu la Strategia Energetică a României 10938/2012 şi a avizului negativ al administratorului sitului Natura 2000 pentru aceste proiecte.
Conform prevederilor O.U.G. nr. 57/2007 art. 28 alin. 7 „Emiterea actelor de reglementare pentru planuri/proiecte/activităţi în ariile naturale protejate, şi, după caz, în vecinătatea acestora, se realizează numai cu avizul administratorilor, respectiv al custozilor ariilor protejate”, astfel că APM Caraş-Severin era obligată să ţină seama de avizul administratorului. Asociaţia Altitudine Timişoara, administrator în acel moment, a emis aviz negativ pentru aceste proiecte.
Coaliţia a avut câştig de cauză în primă instanţă, la Tribunalul Caraş-Severin, însă instituţia abilitată împreună cu beneficiarul SC Alset Energy SRL au solicitat recurs la Curtea de Apel Timişoara. Joi, 12 noiembrie 2015, în prima şedinţă, Curtea de Apel a respins recursurile făcute de cei 2 pârâţi.
Ce presupuneau proiectele a căror avize de mediu au fost anulate
Proiectele presupuneau construirea a 4 microhidrocentrale pe Râurile Bistra Mărului, Şucu şi Olteana, râuri care fac parte din situl Natura 2000 Munţii Ţarcu. Aceşti munţi concentrează un complex de ecosisteme preponderent naturale (81%), cu o diversitate remarcabilă şi cu o abundenţă locală de 25-78 ori mai mare faţă de media la nivel naţional.
În zona cursurilor de apă Bistra Mărului, Şucu şi Olteana (Bazinul Hidrografic Timiş) au fost identificate specii de peşti precum Cottus gobio (specie care este afectată de orice modificare a habitatului care poate duce chiar şi la dispariţia speciei din zonă) sau Eudontomyzon danfordi (o specie care are nevoie de un volum de apă relativ mare şi o diversitate a microhabitatelor de asemenea mare), astfel că microhidrocentralele ameninţau migraţia acestor peşti pentru depunerea icrelor distrugând, de asemenea, habitatele ripariene de care depind specii de nevertebrate, animale şi păsări, arată WWF.
