Mircea Diaconu: Numărul mare de microhidrocentrale afectează ecosistemele de-a lungul râurilor de munte
alte articole
Construirea unui număr mare de microhidrocentrale, în ultimii ani, în România, a afectat ecosistemele existente de-a lungul râurilor de munte, a atenţionat europarlamentarul Mircea Diaconu în cadrul dezbaterii "Cât de verde este hidroenergia?", găzduită, în această săptămână, de Forumul Parlamentului European privind pescuitul de agrement şi mediul acvatic (RecFishing Forum).
Potrivit Agerpres, Diaconu e explicat, în cadrul alocuţiunii sale că, pentru a intra pe piaţa certificatelor verzi, mulţi oameni cu bani au trecut la construirea de microhidrocentrale, punând în pericol mediu.
"Există hidrocentrale mari, vechi, funcţionale care au o motivaţie economică şi o aveau de multă vreme, înainte de apariţia certificatelor verzi, această bună intenţie europeană a tuturor de a produce energie verde. Brusc a apărut fenomenul acesta isteric pe micile râuri. Au apărut nişte oameni cu bani, care îşi motivează de fapt în modul acesta intrarea pe pieţele de certificate verzi (...) Statele membre ale Uniunii Europene trebuie să se asigure că până în anul 2020 cel puţin 20% din energia electrică necesară va fi produsă prin utilizarea de surse regenerabile de energie", a declarat Diaconu.
Europarlamentarul a adăugat că existenţa surselor de finanţare, a unui potenţial energetic care este doar parţial valorificat, corelate cu structura guvernamentală slabă şi lipsa transparenţei, dar mai ales cu lipsa consultărilor publice, au contribuit la construirea unui mare număr de microhidrocentrale în ultimii ani şi la comiterea de abuzuri, ceea ce a afectat ecosistemele existente de-a lungul râurilor de munte.
În vederea stopării acestui fenomen, Diaconu a propus ca autorităţile în drept să reconsidere măsurile ce au condus la proliferarea exagerată a microhidrocentralelor construite pe râuri de munte, fenomen care, de altfel, a condus la declanşarea de către Comisia Europeană a unei proceduri de infringement împotriva României, în urma unor demersuri iniţiate de cetăţeni şi organizaţiilor de mediu care au analizat situaţia din zona Munţilor Făgăraş.
Procedura de infringement vizează proiectele de microhidrocentrale de pe râurile Dejani-Lupşa şi Vistişoara de pe versantul nordic al Munţilor Făgăraş, precum şi proiectele de pe versantul sudic al Munţilor Făgăraş – cele de pe râurile Capra şi Buda.
La dezbaterea din Parlamentul European a participat, la invitaţia lui Mircea Diaconu, şi un grup de cetăţeni din judeţul Argeş, care au reuşit să se opună cu succes construirii unei microhidrocentrale pe râul Bratia.
De asemenea, la dezbateri a luat parte şi WWF-România. Preşedintele acestei organizaţii, Magor Csibi, a vorbit despre implementarea precară în România a Directivei-cadru a Uniunii Europene privind apa şi a explicat că, în cazul celor mai multe microhidrocentrale construite, nu s-au efectuat evaluări complete ale impactului respectivelor proiecte asupra mediului, aceste evaluări nefiind solicitate de autorităţi.
