"Tata-socru" acţionar la un proiect ce a adus României un infringement

Deşi autorităţile încearcă să treacă sub tăcere multitudinea de încălcări ale directivelor europene în materie de protecţia mediului, nu mai este deloc un secret că la începutul lui iunie, CE a demarat o nouă procedură de infringement împotriva României din cauza proiectelor de microhidrocentrale (MHC) de pe râurile Dejani-Lupşa şi Vistişoara de pe versantul nordic al Munţilor Făgăraş.

Ce se ştie însă mai puţin este faptul că una din companiile implicate în aceste proiecte ce au atras infringmentul, Elcata MHC srl Ghimbav, căreia îi aparţine microhidrocentrala de pe pârâul Dejani şi afluentul său Lupşa, îl are printre acţionari pe "tata-socru" senatorul PSD Ilie Sârbu, relatează cetăţean.net.

Ilie Sârbu, socrul premierului Victor Ponta, a intrat în acţionariatul respectivei companii în anul 2010, conform datelor publicate în Monitorul Oficial, nr. 3917/2010, acţiunile senatorului PSD Ilie Sârbu având o pondere de 5% din capitalul social al societăţii. După intrarea senatorului în firmă, Elcata MHC Ghimbav, societatea administrată de Daniel Frunză şi din care mai face parte şi Gheorghe Cătărig, fondatorul srl-ului, a depus mai multe proiecte pentru realizarea de microhidrocentrale pe râurile Sebeş, Pojorta, Brescioara, Berivoi şi bineîneţeles pârul Dejani.

Terenuri scoase din fondul forestier şi bani europeni pentru Elcata

Instalaţia energetică de la Dejani a fost realizată cu 9,15 milioane de lei primiţi din fondurile europene (din Fondul European pentru Dezvoltare Durabilă), la care s-au mai adăugat 1,25 de milioane de lei din bugetul de stat. În total, s-a încasat aproape 10,4 milioane de lei (aproximativ 2,25 milioane de euro la cursul zilei), ambele finanţări fiind nerambursabile.

În plus, pentru ridicarea microhidrocentralelor, considerate nocive de ecologişti, societatea unde este acţionar fostul ministrul al Agriculturii a primit spre utilizare inclusiv terenuri aflate în fondul forestier. Astfel, Consiliul Local Sângeorz-Băi (judeţul Bistriţa-Năsăud) a pus la dispoziţia Elcata un teren de 10.245 de metri pătraţi, printr-un contract de servitute, pentru realizarea unei microhidrocentrale pe râul Cormaia.

În 2013 prin contractul C6497 încheiat cu FDEE-Electrica Distribuţie Transilvania-Sud, microhidrocentrala de la Dejani a fost racordată la sistemul naţional de distribuţie a energie electrice, la staţia LEA 20 kv Hârşeni 1. Puterea instalaţiei este de 2,440 MW, deşi puterea aprobată de autorităţi era puţin mai mică, de 2,280 MW.

Contactaţi pentru o opinie pe tema faptului că proiectul se regăseşte în raportul de infringement al CE, reprezentanţii firmei au ales să nu dea niciun răspuns şi să lase apoi telefoanele să sune în gol.

Ce reclamă ecologiştii

Pârâul Dejani şi afluentul acestuia, Lupşa, pe care şi-a ridicat Elcata microhidrocentrala, traversează siturile de interes comunitar Munţii Făgăraş şi Piemontul Făgăraş.

Potrivit WWF, care a depus două plângeri oficiale la Comisie, semnalând o serie de încălcări sistemice ale legislaţiei europene şi naţionale privind apa şi biodiversitatea, în ce priveşte autorizarea construcţiilor şi amplasarea lor în arii protejate de interes european (Natura 2000) microhidrocentralele duc, inevitabil, la deteriorarea stării ecologice a râurilor.

"Această deteriorare ar fi permisă, conform legii, numai în cazuri excepţionale, cum sunt lucrările de interes public major”, au afirmat reprezentanţii WWF România.

Potrivit WWF, proiectul de la Dejani şi Lupşa a fost marcat de numeroase nereguli precum faptul că publicul a avut acces la procesul de autorizare si construire a microhidrocentralelor, acordul de mediu pentru proiect a fost emis fără acordul administratorului sitului Natura 2000 iar pentru a se permite accesul pe văile pâraielor, s-a folosit dinamită pe o distanţă de peste 1 km, încălcându-se chiar şi dispoziţiile Gărzii de Mediu şi ale Administraţiei Bazinale de Apă Olt.

Mai mult, proiectul a presupus despăduriri şi construirea mai multor kilometri de conductă pentru devierea apelor curgătoare într-un sit Natura 2000.

"Pâraiele Dejani şi Lupşa aveau o stare ecologică „bună”, iar râul Vistişoara era unul dintre puţinele râuri din România cu o stare ecologică foarte bună, conform datelor Agenţiei Naţionale Apele Române. MHC-urile duc, inevitabil, la deteriorarea stării ecologice a râurilor. Această deteriorare ar fi permisă, conform legii, numai în cazuri excepţionale, cum sunt lucrările de interes public major. Comparativ cu planurile de management de bazin din perioada 2009-2015, numărul de corpuri de apă aflate în stare ecologică foarte bună a scăzut drastic: în noile planuri de management aferente perioadei 2015-2021, supuse dezbaterii publice, doar un singur corp de apă a fost evaluat de instituţia sus-menţionată ca fiind în stare ecologică bună.", arata WWF într-un comunicat de presă.

Articolul original poate fi citit aici

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook